Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile cărții lui Philip Rieff „My Life among the Deathworks” prezintă un amestec de aprecieri pentru profunzimea critică și articularea sa cu privire la problemele culturale contemporane, alături de critici privind obscuritatea și proza dificilă. Mulți recenzenți au considerat conținutul provocator, dar esențial pentru înțelegerea schimbărilor societale și a criticilor culturale ale operelor mortuare. Cartea este lăudată pentru perspectivele sale privind declinul valorilor tradiționale și rolul artei și culturii în această schimbare, dar unii cititori s-au luptat cu stilul complex al lui Rieff și cu pretențiozitatea percepută.
Avantaje:⬤ Oferă o perspectivă critică asupra culturii contemporane și a schimbărilor societale
⬤ Bogat în aluzii literare și culturale, oferind profunzime
⬤ Discuție captivantă despre declinul valorilor tradiționale și implicațiile artei
⬤ Unii recenzenți au considerat că lucrarea este satisfăcătoare din punct de vedere intelectual și transformatoare
⬤ Abordarea lui Rieff este descrisă ca fiind umană, introspectivă și morală.
Dezavantaje:⬤ Proza este adesea opacă, densă și dificil de urmărit
⬤ Mulți cititori au considerat-o o lectură lentă, care necesită un efort semnificativ pentru a fi digerată
⬤ Unele recenzii i-au reproșat autorului că este prea oblic, ceea ce face ca argumentul central să fie greu de înțeles
⬤ Câțiva au considerat că temele prezentate nu sunt noi sau că sunt articulate într-o manieră complicată
⬤ Cartea poate îndepărta cititorii care caută o analiză directă.
(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Sacred Order/Social Order: My Life Among the Deathworks: Illustrations of the Aesthetics of Authority
Conținutul cărții:
Cu My Life among the Deathworks: Illustrations of the Aesthetics of Authority, renumitul teoretician cultural și cercetător al lui Freud, Philip Rieff, inaugurează o trilogie care semnalează rezumatul operei sale de o viață academică. Cu această serie, Sacred Order/Social Order, care va fi publicată în volume consecutive, Rieff continuă și depășește deopotrivă liniile de gândire care caracterizează lucrările anterioare, influente, pe baza cărora și-a forjat reputația. Cititorii familiarizați cu opera distinctă a lui Rieff vor recunoaște temele centrale și vor găsi recenziile finale cu privire la impactul cultural al lui Freud și al creației sale "omul psihologic" sau "terapeutic", pe care Rieff îl redenumește aici "omul nou". Fie că sunt familiarizați cu opera lui Rieff, fie că sunt noi față de puterea sa interpretativă unică, cititorii cărții Sacred Order/Social Order vor descoperi o serie de idei provocatoare, iluminate de expunerile ample, progresele teoretice și inovațiile stilistice ale lui Rieff.
În acest prim volum, Rieff articulează o teorie cuprinzătoare, tipologică a culturii occidentale. Utilizând ilustrații vizuale și juxtapuneri unice, el dă dovadă de o erudiție remarcabilă în a se inspira din discipline precum sociologia, istoria, literatura, poezia, muzica, artele plastice și filmul; el contrastează modurile schimbătoare de gândire spirituală și socială care au luptat pentru dominație de-a lungul istoriei occidentale. Cultura noastră modernă - pentru Rieff doar "al treilea" tip din istoria occidentală - este obiectul celei mai profunde analize, descrisă aici ca fiind ruinoasă din punct de vedere moral, mai degrabă o afirmare a morții decât a vieții și reprezentând o încercare fără precedent de a crea o cultură complet lipsită de orice concept de sacru.
Pentru Rieff, cultura reprezintă "forma de luptă înainte de începerea focului" într-o luptă literală pe viață și pe moarte pentru un anumit tip de creație a lumii. După ce a ajuns la concluzia, în această fază finală a carierei sale, că nu există un teren neutru în această luptă, Rieff vizează multe dintre cele mai semnificative "opere ale morții" din literatura, arta și istoria modernă - de la Finnegans Wake a lui Joyce și Etant donnes a lui Duchamp până la lagărele morții ale lui Hitler - în încercarea de a le anula folosindu-le împotriva lor însele. În acest fel, el încearcă să arate cititorului ce animă cu adevărat și care este miza ultimă a "războaielor culturale" contemporane care se dezlănțuie pe teme precum eutanasia, educația, cercetarea medicală, sexualitatea, rasa, clasa și genul.
