Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este recunoscută ca o contribuție semnificativă la domeniul relațiilor internaționale, în special în abordarea realismului. Ea contestă teoria tradițională a echilibrului puterii prin introducerea tezei echilibrului amenințării, subliniind faptul că statele formează alianțe pe baza amenințărilor percepute, mai degrabă decât doar a puterii. Studiile de caz din Orientul Mijlociu oferă o perspectivă bogată asupra formațiunilor și comportamentelor alianțelor.
Avantaje:⬤ Oferă o perspectivă nouă asupra formării alianțelor prin criticarea teoriilor existente.
⬤ Oferă studii de caz detaliate din Orientul Mijlociu, îmbunătățind înțelegerea teoretică.
⬤ Combină în analiza sa diverși factori precum amenințările percepute, proximitatea geografică și intențiile.
⬤ Considerată o lectură esențială pentru studenții la relații internaționale, care completează lucrările altor teoreticieni proeminenți.
Dezavantaje:⬤ Conținutul poate părea oarecum depășit, deși este încă relevant.
⬤ Unii cititori pot considera că accentul pus pe Orientul Mijlociu limitează aplicabilitatea teoriilor la alte regiuni.
(pe baza a 5 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Origins of Alliance
Conținutul cărții:
Cum se creează alianțele? În această carte, Stephen M. Walt aduce o contribuție semnificativă la acest subiect, trecând în revistă teoriile privind originile alianțelor internaționale și identificând cele mai importante cauze ale cooperării în materie de securitate între state.
În plus, el propune o schimbare fundamentală a concepțiilor actuale despre sistemele de alianțe. Contrar teoriilor tradiționale privind echilibrul de putere, Walt arată că statele formează alianțe nu doar pentru a echilibra puterea, ci pentru a echilibra amenințările. Walt începe prin a schița cinci ipoteze generale privind cauzele alianțelor.
Bazându-se pe istoria diplomației și pe un studiu detaliat al formării alianțelor în Orientul Mijlociu între 1955 și 1979, Walt demonstrează că este mai probabil ca statele să se unească împotriva amenințărilor decât să se alieze cu puteri amenințătoare. Walt examinează, de asemenea, impactul ideologiei asupra preferințelor de alianță și rolul ajutorului extern și al penetrării transnaționale.
Analizele sale arată, totuși, că aceste motive de aliniere sunt relativ mai puțin importante. În concluzie, Walt examinează implicațiile „echilibrului amenințărilor” pentru politica externă a SUA.
