Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea oferă o perspectivă profundă asupra dezvoltării limbajului, cooperării și comunicării din perspectiva maimuțelor mari și a copiilor. Mulți cititori au considerat că aceasta pune la îndoială convingerile existente și provoacă o gândire profundă. Cu toate acestea, au apărut critici cu privire la stilul de scriere, unii descriindu-l ca fiind complicat, ceea ce face conținutul dificil de digerat.
Avantaje:⬤ Perspective profunde asupra cooperării, comunicării și dezvoltării limbajului
⬤ bine documentată și mai clară decât lucrările anterioare
⬤ lectură captivantă și intrigantă
⬤ potrivită pentru publicul academic și general
⬤ contribuție importantă la înțelegerea comunicării umane.
Dezavantaje:⬤ Stilul de scriere poate fi întortocheat și dificil de urmărit
⬤ unii cititori au considerat că se împotmolește din cauza punctuației excesive
⬤ critica teoriilor lui Tomasello ca fiind în contradicție cu cercetările stabilite în științele cognitive.
(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Origins of Human Communication
Conținutul cărții:
Un expert de frunte în evoluție și comunicare prezintă o teorie empirică a originilor evolutive ale comunicării umane, care contestă viziunea chomskiană dominantă.
Comunicarea umană se bazează pe intenții fundamental cooperative, chiar comune. În această prezentare originală și provocatoare a originilor evolutive ale comunicării umane, Michael Tomasello leagă structura fundamental cooperantă a comunicării umane (descoperită inițial de Paul Grice) de structura deosebit de cooperantă a interacțiunii sociale umane (spre deosebire de alte primate). Tomasello susține că comunicarea umană cooperantă se bazează pe o infrastructură psihologică de intenționalitate comună (atenție comună, teren comun), dezvoltată inițial pentru colaborare și cultură în general. Motivele de bază ale acestei infrastructuri sunt ajutorul și împărtășirea: oamenii comunică pentru a solicita ajutor, pentru a-i informa pe ceilalți cu privire la lucruri utile și pentru a împărtăși atitudini ca o modalitate de a crea legături în cadrul grupului cultural. Aceste motive de cooperare au creat fiecare presiuni funcționale diferite pentru convenționalizarea construcțiilor gramaticale. De exemplu, solicitarea de ajutor în "tu și eu" imediat și "aici și acum" a necesitat foarte puțină gramatică, însă informarea și împărtășirea au necesitat dispozitive gramaticale din ce în ce mai complexe.
Bazându-se pe cercetări empirice privind comunicarea gestuală și vocală a marilor maimuțe și a sugarilor umani (multe dintre acestea fiind realizate de propria sa echipă de cercetare), Tomasello susține în continuare că comunicarea prin cooperare a oamenilor a apărut mai întâi prin gesturile naturale de indicare și pantomimă. Comunicarea convențională, mai întâi gestuală și apoi vocală, a evoluat numai după ce oamenii dețineau deja aceste gesturi naturale și infrastructura intenționalității lor comune, împreună cu abilitățile de învățare culturală pentru crearea și transmiterea convențiilor comunicative înțelese în comun. Contestând punctul de vedere chomskian conform căruia cunoștințele lingvistice sunt înnăscute, Tomasello propune, în schimb, că cele mai fundamentale aspecte ale comunicării exclusiv umane sunt adaptări biologice pentru interacțiunea socială prin cooperare în general și că dimensiunile pur lingvistice ale comunicării umane sunt convenții și construcții culturale create și transmise în cadrul anumitor grupuri culturale.
