Evaluare:
Cartea este descrisă ca o lucrare complexă care navighează între critica istorică și teoria militară modernă, rezultând un amestec de laude și frustrări din partea cititorilor. În timp ce unii au considerat-o o lectură esențială pentru înțelegerea războiului neconvențional și a strategiei militare, alții au criticat-o pentru perspectiva sa eurocentrică și pentru că ar fi propagat o narațiune istorică distorsionată.
Avantaje:Oferă o dovadă solidă a conceptului privind războiul neconvențional, comparând eficient conflicte istorice precum războaiele indiene cu acțiuni militare moderne. Este considerată cuprinzătoare și provocatoare, în special în ceea ce privește contestarea doctrinelor militare dominante și a narațiunilor criticate.
Dezavantaje:Criticată pentru că este eurocentrică și pentru că propagă ceea ce unii numesc o viziune distorsionată a istoriei, în special în ceea ce privește tratarea unor figuri precum Manstein și Halder. Unii au considerat abordarea analitică lipsită de profunzime pe teme importante, sugerând prejudecăți și simplificări excesive.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
Hitler's Ostkrieg and the Indian Wars, Volume 56: Comparing Genocide and Conquest
Pe măsură ce se pregătea să ducă războiul său de anihilare pe Frontul de Est, Adolf Hitler a trasat în mod repetat paralele între căutarea nazistă a Lebensraum-ului, sau a spațiului vital, în Europa de Est și expansiunea Statelor Unite spre vest sub stindardul Destinului Manifest. Popoarele din Europa de Est erau, spunea el, "pieile sale roșii", iar pentru fantezia sa colonială a unui "Est german" a invocat un precedent istoric în strămutarea și uciderea populației native de către Statele Unite. Edward B. Westermann examinează validitatea și valoarea acestei afirmații în cartea Hitler's Ostkrieg and the Indian Wars.
Cartea adoptă o abordare empirică care evidențiază zonele de similitudine și continuitate, dar explorează și distincțiile și diferențele cheie dintre aceste două proiecte naționale. Marșul spre vest al imperiului american și cucerirea estului de către naziști oferă paralele clare, nu în ultimul rând că ambele cazuri au fuzionat un sentiment de scop național cu stereotipuri rasiale care au ajutat la excluderea, exproprierea și uciderea popoarelor. Westermann evaluează filosofiile Destinului Manifest și Lebensraum care au justificat ambele cuceriri, politicile naționale și administrative care au încadrat implicarea guvernului nazist și a celui american în aceste eforturi, strategiile militare care au susținut obiectivele politice ale fiecărei națiuni și rolul masacrului și al atrocității în ambele procese. Apar diferențe importante: un obiectiv de anihilare față de unul de asimilare și aculturație; o campanie militară planificată față de o strategie confuză de pacificare și pedeapsă; atrocitatea la scară largă ca rutină față de masacrul ca excepție.
Istorie comparativă în cea mai bună formă a sa, evaluarea făcută de Westermann acestor două proiecte naționale oferă o perspectivă crucială nu numai asupra retoricii și declarațiilor lor, ci și asupra aplicării politicii și ideologiei "pe teren". Dezvăluirile sale sofisticate și nuanțate cu privire la asemănările și deosebirile dintre aceste două cazuri vor contribui la aprofundarea studiului genocidului, precum și la înțelegerea noastră a cuceririi naziste a Estului și a cuceririi americane a Vestului.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)