Pakistanul sub asediu: Extremism, societate și stat

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o analiză provocatoare a condițiilor interne ale Pakistanului, a sistemului educațional și a problemelor societale printr-o perspectivă echilibrată. Ea pătrunde în mentalitatea cetățenilor obișnuiți, menținând în același timp o abordare imparțială, deși unii critici susțin că ar putea avea o agendă ascunsă.

⬤ Provocator și intrigant
⬤ Excelentă alegere pentru acumularea de cunoștințe despre Pakistan
⬤ Abordare imparțială în discutarea provocărilor
⬤ Acoperă eficient condițiile interne și disfuncțiile societale
⬤ Bun pentru cercetare
⬤ Bine scris și o lectură excelentă pentru cei interesați de Pakistan.

⬤ Unii percep autorul ca fiind părtinitor, încercând să justifice comportamentul Pakistanului în politica globală
⬤ Criticii susțin că cartea minimalizează efectele a zeci de ani de îndoctrinare islamistă
⬤ Unii pot considera că oferă scuze pentru problemele cu care se confruntă Pakistanul.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Pakistan Under Siege: Extremism, Society, and the State

Conținutul cărții:

În ultimii cincisprezece ani, Pakistanul a ajuns să fie definit exclusiv în termenii luptei sale cu teroarea. Dar sunt pakistanezii obișnuiți extremiști? Și ce explică modul în care gândesc pakistanezii?

O mare parte din lucrările actuale privind extremismul în Pakistan tind să studieze tendințele extremiste din țară dintr-o poziție detașată - o perspectivă de securitate de sus în jos, care oferă o imagine unidimensională a ceea ce este, în esență, o țară complexă, bogat texturată, cu 200 de milioane de locuitori. În această carte, folosind o analiză riguroasă a datelor din sondaje, interviuri în profunzime în școli și universități din Pakistan, relatări narative istorice și propria înțelegere intuitivă a țării, Madiha Afzal oferă o imagine completă a relației Pakistanului cu extremismul.

Autoarea prezintă propriile opinii ale pakistanezilor cu privire la grupurile teroriste, la jihad, la minoritățile religioase și la non-musulmani, la America și la locul lor în lume. Opiniile nu sunt radicale la prima vedere, dar sunt pline de teorii ale conspirației. Afzal explică modul în care cei doi piloni care definesc statul pakistanez - islamul și paranoia cu privire la India - au condus la o formă regresivă de islamizare în narațiunile, legile și programele de învățământ din Pakistan. Acestea, la rândul lor, au modelat atitudinea cetățenilor săi.

Afzal urmărește această perspectivă până la nașterea unică și chinuită a Pakistanului. Ea examinează retorica și acțiunile strategice ale celor trei actori din politica pakistaneză - armata, guvernele civile și partidele islamiste - și relațiile acestora cu grupurile militante. Ea arată cum legile pakistaneze regresive instituite în anii 1980 au înrăutățit atitudinea cetățenilor și au condus la violența justițiarilor și a mulțimilor. De asemenea, autoarea explică faptul că regimul educațional a devenit un element vital în modelarea gândirii cetățenilor. Numărul de ani de școlarizare, dacă școala este publică, privată sau madrassa și ce programe sunt urmate, toate acestea afectează atitudinea pakistanezilor față de terorism și față de restul lumii.

În final, Afzal sugerează modul în care această națiune încercată - cu probleme aparent insurmontabile în guvernare și educație - își poate schimba cursul.