Paleopoetica: Evoluția imaginației preliterare: The Evolution of the Preliterate Imagination

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Paleopoetics” de Christopher Collins oferă o examinare erudită a evoluției comunicării umane de la căutătorii de hrană fără cuvinte la forme complexe de exprimare, combinând elemente de antropologie, lingvistică și analiză literară. Ea face paralele cu cultura populară, în special cu „The Flintstones”, pentru a-și ilustra punctele de vedere. Deși cartea este bogată în satisfacții și plină de perspective, ea reprezintă o provocare pentru unii cititori din cauza vocabularului complex și a naturii sale interdisciplinare.

⬤ Explorare bine documentată și plină de imaginație a evoluției comunicării umane
⬤ integrează referințe din cultura populară
⬤ perspective surprinzătoare despre povestire și dezvoltarea limbajului
⬤ scrisă bogat, cu precizie, umor și grație.

Poate fi dificil de citit din cauza vocabularului complex și a conceptelor interdisciplinare; poate necesita un efort semnificativ pentru a înțelege pe deplin argumentele prezentate.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Paleopoetics: The Evolution of the Preliterate Imagination

Conținutul cărții:

Christopher Collins prezintă un nou și interesant domeniu de cercetare care traversează biologia evolutivă, antropologia, arheologia, psihologia cognitivă, lingvistica, neuroștiința și studiul literaturii. Paleopoetica cartografiază procesele selective care au modelat inițial genul uman în urmă cu milioane de ani și au pregătit creierul uman pentru a se juca, a imagina, a empatiza și a se implica în gândirea fictivă mediată de limbaj.

O manifestare a "întoarcerii cognitive" în științele umaniste, Paleopoetica pledează pentru o interpretare mai largă și mai integrată a experienței lecturii, o interpretare care ne restabilește legătura cu metodele străvechi de producție a gândirii care încă rezonează în noi. Vorbind cu autoritate despre aspectele științifice ale poeticii cognitive, Collins propune citirea literaturii folosind abilități cognitive care preced limbajul și scrisul. Acestea includ capacitatea creierului de a percepe lumea vizibilă, de a-i stoca imaginile și de a le recupera ulterior pentru a forma evenimente mentale simulate.

Cu mult înainte ca oamenii să poată împărtăși povești prin vorbire, ei percepeau, își aminteau și își imaginau propriile narațiuni interioare. Bazându-se pe o gamă largă de dovezi, Collins construiește o punte evolutivă între dezvoltarea abilităților senzoriomotorii ale oamenilor și realizarea cogniției lingvistice, aducând o perspectivă științifică actuală asupra unor aspecte precum structura narațiunii, distincția dintre metaforă și metonimie, relația dintre retorică și poetică, relevanța teoriei performanței pentru lectură, diferența dintre oralitate și scriere, precum și natura jocului și a imaginației.