Pandemic in Potos: Fear, Loathing, and Public Piety in a Colonial Mining Metropolis
În 1719, o boală mortală și extrem de contagioasă a pus stăpânire pe vila imperială din Potos, o metropolă a minelor de argint din ceea ce este acum Bolivia. În decurs de un an, agentul patogen a ucis aproximativ 22 000 de persoane, puțin peste o treime din locuitorii orașului. Victimele se prăbușeau cu febră, dureri corporale și scurgeri de sânge pe nas și pe gură. Majoritatea au murit în câteva zile. Marea pandemie andină din 1717-22 a fost probabil cea mai distructivă boală care a lovit America de Sud din vremea cuceririi spaniole.
Pandemia din Potos prezintă cea mai lungă relatare a acestei perioade aproape uitate, scrisă de istoricul local Bartolom Arz ns de Ors a y Vela, alături de relatări mai scurte ale ravagiilor bolii în Cuzco, Arequipa și periferia orașului Lima. „Gran Peste”, așa cum a fost numită, a fost un eveniment esențial despre care Arz ns a scris pe larg, pentru că a trăit-o, dar și pentru că se credea că are o semnificație cosmică. Kris Lane traduce și contextualizează relatarea lui Arz ns, care este bogată în detalii locale care pun în lumină o serie de subiecte - de la terapeutică, viață devoțională, relații de clasă, gen și rasă la concepții despre boală, păcat, voință și responsabilitate umană în timpul unei crize majore de sănătate publică.
Relatările originale ale pandemiei, traduse aici pentru prima dată, îi ajută pe cititori să vadă punctele comune și diferențele dintre întâlnirile cu boala din trecut și din prezent. Concepută pentru a fi utilizată în cadrul cursurilor de istorie latino-americană, această lucrare concisă va interesa, de asemenea, cercetătorii și studenții din domeniul istoriei religiilor, istoriei medicinei, studiilor urbane și epidemiologiei.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)