Panorame pragheze: Memorie națională și spațiu sacru în secolul al XX-lea

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o introducere în istoria și cultura orașului Praga, ceea ce o face potrivită pentru cei care se pregătesc să îl viziteze. În timp ce unii cititori o găsesc amuzantă și informativă, atracția ei poate fi limitată la cei care au legături cu orașul și nu este considerată în mod universal o lectură esențială.

⬤ Oferă o bună introducere în istoria și cultura orașului Praga
⬤ potrivită pentru vizitatori
⬤ scriere clară
⬤ unele secțiuni pot servi drept ghid
⬤ perspicace pentru cei familiarizați cu orașul.

⬤ Nu este o lectură obligatorie pentru toată lumea
⬤ poate să nu fie atractivă pentru cei care nu au legături anterioare cu Praga
⬤ se concentrează oarecum pe profesioniștii din domeniul istoriei publice.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Prague Panoramas: National Memory and Sacred Space in the Twentieth Century

Conținutul cărții:

Praga Panoramas examinează crearea naționalismului ceh prin intermediul monumentelor, clădirilor, festivalurilor și protestelor din spațiile publice ale orașului în cursul secolului al XX-lea. Aceste "situri ale memoriei" au fost încercări ale forțelor civice, religioase, culturale și politice de a crea un sentiment coerent de sine pentru o țară și un popor sfâșiat de război, ocupație străină și conflicte interne.

Cehii au luptat pentru a-și defini identitatea națională pe tot parcursul erei moderne. Praga, capitala unei zone diverse care cuprinde cehi, slovaci, germani, polonezi, ruteni și romi, precum și diverse grupuri religioase, inclusiv catolici, protestanți și evrei, a devenit un element central al dominației cehe asupra regiunii și al identității acesteia. Aceste lupte s-au concretizat adesea în acte violente, cum ar fi distrugerea monumentelor religioase sau segregarea forțată și aproape exterminarea evreilor.

În cursul secolului al XX-lea, Praga a devenit din ce în ce mai seculară, însă liderii au continuat să privească la figuri religioase precum Jan Hus și Sfântul Venceslau ca la simboluri ale moștenirii cehe. Hus, în special, a devenit un paladin în lupta pentru independența Cehiei față de Imperiul Habsburgic și catolicismul austriac.

Prin cercetările sale aprofundate de arhivă și munca personală de teren, Cynthia Paces oferă o imagine panoramică a Pragăi ca leagăn al identității naționale cehe, văzută printr-o gamă largă de locuri și obiecte de memorie. De la catedrala gotică Saint Vitus, la reconstrucția de către Partidul Comunist a capelei Bethlehem a lui Jan Hus, la autoimolarea din 1969 a studentului Jan Palach în semn de protest față de ocupația sovietică, la placa Hoskova care comemorează deportarea evreilor din Josefov în timpul Holocaustului, Paces dezvăluie iconografia intrinsecă pentru formarea unei memorii colective și a sensului de a fi ceh. După cum reiese din studiul său, acest sens nu a fost încă clar definit, iar căutarea identității continuă și astăzi.