Pastorația puritană a lui John Eliot față de indienii din Noua Anglie"”

Titlul original:

John Eliot's Puritan Ministry to New England Indians""

Conținutul cărții:

John Eliot (1604-90) a fost numit „apostolul indienilor”. Această carte îl analizează pe Eliot nu din perspectiva studiilor „misionare” protestante moderne (abordare adoptată în principal de cercetările anterioare), ci în contextul istoric și teologic al puritanismului secolului al XVII-lea.

Bazându-se pe cercetări recente privind migrația către Noua Anglie, cartea susține că Eliot, la fel ca mulți alți migranți, a mers în Noua Anglie în primul rând în căutarea unui refugiu sigur pentru a practica creștinismul reformat pur, nu pentru a converti indienii. Slujirea lui Eliot pentru indieni a pornit de la o preocupare fundamentală pentru convertirea celor neconvertiți, pe care a derivat-o din experiența sa cu mișcarea puritană din Anglia.

Prin urmare, pentru Eliot, noțiunea de „misiune” indiană din Noua Anglie era în esență orientată spre convertire, centrată pe Cuvânt și axată pe pastorație și (în comun cu obiectivele mai largi ale bisericilor din Noua Anglie) urmărea un creștinism reformat pur. Eliot spera să realizeze acest lucru prin înființarea unor Orașe de Rugăciune organizate după un model biblic - unde predicarea, îngrijirea pastorală și practicarea pietății ar putea duce la convertire - conducând la formarea de biserici indiene compuse din „convertiți sinceri”.