Patrimoniu, peisaj și justiție spațială: Noi perspective juridice privind protecția patrimoniului în Antilele Mici

Titlul original:

Heritage, Landscape and Spatial Justice: New Legal Perspectives on Heritage Protection in the Lesser Antilles

Conținutul cărții:

Regiunea Caraibelor se confruntă cu provocări de mediu deosebite ca urmare a utilizării coloniale a terenurilor, a presiunilor exercitate de turism și globalizare, precum și a schimbărilor climatice. Nu mai puțin afectate sunt resursele sale de patrimoniu, care includ elemente naturale și culturale esențiale pentru supraviețuirea economică și identitatea locală. Această cercetare explorează relația dintre terenuri, legislație și patrimoniu pentru a înțelege mai bine deficiențele de reglementare care subminează protecția patrimoniului în Caraibele anglofone.

Folosind o perspectivă a justiției spațiale pentru a examina cadrul juridic din opt insule din Antilele Mici, analiza presupune că legile naționale privind patrimoniul sunt ineficiente, deoarece ignoră relevanța locurilor sau peisajelor locale pentru formarea patrimoniului. Bazându-se în schimb pe idei privind terenurile ca drepturi de proprietate abstracte, patrimoniul este prezentat ca o simplă înfrumusețare vizuală care se poate deteriora și deveni o povară inestetică și costisitoare pentru proprietarul terenului sau pentru stat, mai degrabă decât rezultatul unor interacțiuni dinamice și unice la nivel local între oameni și locuri.

În timp ce legislația națională continuă să clasifice patrimoniul drept obiecte, situri și clădiri cu valoare estetică fixă, legislația internațională a adoptat o poziție mai progresistă, plasând relațiile comunității cu peisajul în centrul strategiilor de protecție a patrimoniului. Împuternicirea comunităților pentru a contesta tratarea nesustenabilă a peisajului poate duce la recunoașterea valorii integrității peisajului pentru patrimoniul durabil și poate influența schimbarea la nivel național.

Integrarea considerațiilor privind peisajul în cadrul juridic poate face ca legislația să răspundă mai bine nuanțelor și limitelor mediului cultural și natural local. Aceste procese peisagistice dinamice sunt, de asemenea, relevante pentru dezbaterile privind schimbările climatice, degradarea ecosistemelor, accesul la spațiile publice și drepturile omului în materie de mediu. Ca atare, această lucrare ar trebui să fie de interes pentru practicienii din domeniul dreptului patrimoniului și al dreptului mediului, planificatori, geografi și alte cadre universitare care explorează abordări socio-juridice ale dezvoltării durabile.