Pe frontul de est la șaptesprezece ani: Memoriile unui soldat al Armatei Roșii, 1942-1944

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Pe Frontul de Est la șaptesprezece ani” de Serghei Drobyazko este o carte de memorii onestă și personală despre experiențele unui soldat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care detaliază realitățile dure de pe Frontul de Est, inclusiv timpul petrecut în captivitatea germană și, în cele din urmă, supraviețuirea și revenirea sa în luptă. Narațiunea oferă o perspectivă rară și o profunzime emoțională, evidențiind brutalitatea ambelor părți în conflict și legăturile personale care l-au ajutat să reziste.

Cartea oferă o perspectivă unică și captivantă asupra Frontului de Est, cu descrieri sincere ale realităților brutale ale războiului. Experiențele personale și perspectivele emoționale ale autorului permit cititorilor să se conecteze cu el, făcându-i să se simtă ca niște prieteni până la sfârșit. Acesta abordează subiecte rar întâlnite, cum ar fi supraviețuirea captivității germane, și oferă un sentiment de imediatețe și haos care reflectă experiențele de pe front.

Unii cititori pot găsi secvențele de acțiune dificil de urmărit, deoarece autorul se bazează pur și simplu pe memorie, mai degrabă decât pe date istorice sau informații de arhivă. Această abordare poate duce la confuzie în ceea ce privește evenimentele specifice descrise, iar natura haotică a memoriilor ar putea diminua claritatea.

(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

On the Eastern Front at Seventeen: The Memoirs of a Red Army Soldier, 1942-1944

Conținutul cărții:

Aceasta este povestea adevărată a unui tânăr soldat al Armatei Roșii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, spusă cu propriile sale cuvinte. Recrutat în armată la vârsta de doar 17 ani, Serghei Drobyazko face o introducere violentă în luptă: este forțat să se retragă din orașul său natal Krasnodar după ce acesta este incendiat de forțele germane. Mai târziu, Drobyazko este capturat de germani și plasat într-un lagăr de concentrare, unde prizonierii sunt nevoiți să mănânce gunoaie adunate și să își scalde rănile de luptă în urină.

După o evadare îndrăzneață din lagăr, intră din nou în serviciu, ajungând până la gradul de sergent într-un regiment de infanterie. În acest timp, este martor la execuția dezertorilor și la maltratarea de rutină a prizonierilor de război germani de către trupele sovietice răzbunătoare. După ce supraviețuiește unui atac care îi decimează detașamentul, Drobyazko este aproape de Curtea Marțială. Grav rănit în 1944, se recalifică ca operator radio, dar nu se mai întoarce niciodată pe front.

În aceste memorii captivante, Drobyazko își prezintă experiența războiului așa cum s-a desfășurat în jurul său. El susține că nu a consultat nicio sursă istorică și că s-a bazat doar pe propria sa memorie, ceea ce face din această carte o relatare profund personală. Tradusă pentru prima dată în limba engleză, această relatare unică va fi apreciată de cititorii interesați de istoria militară.