Pe termen lung suntem cu toții morți: Keynesianism, economie politică și revoluție

Recenzii ale cititorilor

Cartea lui Geoff Mann prezintă o analiză complexă, dar profundă a keynesianismului prin intermediul unei istorii intelectuale care datează de la Revoluția franceză și critică starea actuală a capitalismului. Cartea oferă o perspectivă asupra problemelor structurale din cadrul teoriei economice și subliniază rolul lui Keynes în modelarea gândirii moderne de stânga. Deși este lăudată pentru profunzimea și perspectiva sa critică, cartea este, de asemenea, recunoscută pentru natura sa densă și abstractă, care poate pune la încercare cititorii fără cunoștințe în economie sau teorie politică.

⬤ Oferă o critică profundă și complexă a capitalismului contemporan și a keynesianismului.
⬤ Oferă informații valoroase de la personalități istorice și conexiuni care ar putea să nu fie bine cunoscute de mulți cititori.
⬤ Recunoscut pentru domeniul său ambițios de aplicare și analiza intelectuală profundă.
⬤ Scrisul este uneori poetic și poate fi foarte satisfăcător pentru cititorii atenți.
⬤ Se angajează critic în diverse teorii economice și sociale, determinând cititorii să reevalueze opiniile ortodoxe.

⬤ Foarte densă și abstractă, ceea ce poate îndepărta cititorii lipsiți de cunoștințe de bază în domeniul filosofiei politice și al economiei.
⬤ Anumite figuri și concepte-cheie, cum ar fi legătura dintre Malthus și Keynes, nu sunt explorate în profunzime, ceea ce unii cititori pot considera frustrant.
⬤ Unele secțiuni sunt descrise ca fiind aride sau greu de parcurs.
⬤ Cartea poate părea uneori copleșitoare din cauza domeniului său ambițios de aplicare și a analizei detaliate.

(pe baza a 9 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

In the Long Run We Are All Dead: Keynesianism, Political Economy, and Revolution

Conținutul cărții:

O dezmințire revoluționară a încercărilor moderate de a rezolva crizele financiare

În ruinele crizei financiare din 2007-2008, progresiștii autoproclamați din întreaga lume au clamat să reînvie teoria economică a lui John Maynard Keynes. Criza părea să scoată la iveală dezastrul liberalizării și dereglementării pieței libere în statele mici. Economia politică keynesiană, în schimb, ar putea readuce statul în centrul economiei și l-ar putea înarma cu cunoștințele necesare pentru a ne salva. Dar de ce ar fi trebuit să ne salveze nu era atât de clar. Era vorba de sfârșitul capitalismului sau de sfârșitul lumii? Pentru keynesianism, răspunsul este ambele. Keynesiștii nu sunt și nu au fost niciodată pentru a salva capitalismul, ci mai degrabă pentru a salva civilizația de ea însăși. Ei promit o economie politică pentru lumea în care trăim efectiv: o lume în care prețurile sunt „lipicioase”, informațiile sunt „asimetrice”, iar incertitudinea este inevitabilă. În această lume, lucrurile cu siguranță nu se vor rezolva de la sine pe termen lung. Sărăcia este invincibilă, piețele eșuează, iar revoluțiile conduc la tiranie. Keynesianismul este, prin urmare, cea mai convingătoare critică internă a liberalismului modern, răspunzând la două secole de criză cu o propunere de capital fără capitalism și de revoluție fără revoluționari.

Dacă crizele noastre actuale au reînnoit keynesianismul pentru atât de mulți, nu este atât pentru că prezentul merită salvat, cât pentru că viitorul pare scăpat de sub control. În această situație, keynesianismul se potrivește perfect: o credință pentru cei fără credință.