Peisaje sonore animale în textele anglo-normande

Titlul original:

Animal Soundscapes in Anglo-Norman Texts

Conținutul cărții:

Lătrăturile, hohotele și urletele animalelor și păsărilor străbat experiența textelor medievale. În episoade captivante de comunicare între specii, o mandragore țipă atunci când este dezrădăcinată din pământ, un sfânt predică animalelor, iar un cuc provoacă agitație la parlamentul păsărilor cu chemarea sa familiară.

Această carte analizează o serie de astfel de episoade din textele în versuri din franceza veche, inclusiv bestiarele, tratatele de limbă, Viața Sfântului Francisc de Assisi și Fabulele lui Marie de France, cu scopul de a reconceptualiza și reinterpreta peisajele sonore ale animalelor. Ea susține că acestea se bazează pe sunet pentru a produce perspective, forme de viață și subiectivități lingvistice concurente, sugerând că oamenii datorează sunetelor animalelor mai mult decât suntem dispuși să credem.

Textele care invită cititorii să asculte și să învețe zgomotele animalelor, să caute consolare spirituală în jargonul păsărilor sau să se identifice cu lupul vorbitor creează condițiile pentru afirmarea excepționalismului uman, chiar dacă, în același timp, invită cititorii să pună la îndoială astfel de forme de control. Întrebându-se ce înseamnă pentru un animal să plângă, să facă zgomot sau să vorbească în franceză, această carte oferă o resursă importantă pentru teoretizarea sunetului și animalității în contexte medievale multilingve și pentru înțelegerea rolului animalului în interpretarea lumii naturale.