Peisajul sonor al modernității: Acustica arhitecturală și cultura ascultării în America, 1900-1933

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază „The Soundscape of Modernity” ca o explorare cuprinzătoare a acusticii arhitecturale și a impactului acesteia asupra culturii auditive în America începutului de secol XX. În timp ce mulți o laudă pe Thompson pentru abordarea sa inovatoare și cercetarea aprofundată, unii critică stilul de scriere sec și repetitiv al cărții, precum și lipsa sa de aliniere la așteptările cititorilor bazate pe titlu.

⬤ Conținut cuprinzător și bine documentat privind acustica arhitecturală și cultura auditivă.
⬤ Abordare inovatoare, care leagă în mod eficient știința și istoria socială.
⬤ Scriere clară, accesibilă atât cititorilor tehnici, cât și celor non-tehnici.
⬤ Amuzant și provocator, cu o notă de umor.
⬤ Valoros pentru studenți și profesioniști în domeniul acusticii și dezvoltării sistemelor de sunet.

⬤ Unii consideră stilul de scriere fad, sec și repetitiv.
⬤ Titlul poate induce în eroare cititorii cu privire la tema cărții, care se referă mai degrabă la acustica arhitecturală decât la subiectul mai larg al peisajelor sonore.
⬤ Unii recenzenți menționează că sunt disponibile resurse mai bune pe aceleași teme.

(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Soundscape of Modernity: Architectural Acoustics and the Culture of Listening in America, 1900-1933

Conținutul cărții:

O istorie vibrantă a tehnologiei acustice și a culturii auditive în America începutului de secol XX.

În această istorie a culturii acustice în America începutului de secol XX, Emily Thompson prezintă transformări dramatice în ceea ce oamenii auzeau și cum ascultau. Ei au auzit un nou tip de sunet, produs al tehnologiei moderne. Ei ascultau ca noi consumatori critici de bunuri auditive. Examinând tehnologiile care au produs acest sunet, precum și cultura care l-a consumat cu entuziasm, Thompson recuperează o dimensiune pierdută a Epocii Mașinilor și ne adâncește înțelegerea experienței schimbării care a caracterizat epoca.

Ecuațiile de reverberație, sonometrele, microfoanele și plăcile acustice au fost implementate în locuri atât de variate precum Symphony Hall din Boston, zgârie-norii de birouri din New York și scenele de sunet de la Hollywood. Cu toate acestea, controlul oferit de aceste tehnologii a fost aplicat în moduri care au negat particularitatea locului, iar spațiile diverse ale Americii moderne au început să sune la fel, în timp ce predomina un nou sunet universal. Deși acest sunet - clar, direct, eficient și nereverberant - are puține de spus despre spațiile fizice în care a fost produs, el spune multe despre cultura care l-a creat. Ascultându-l, Thompson construiește o nouă descriere convingătoare a experienței modernității în America.