Pentru ceea ce nu se termină: Threnody

Titlul original:

To That Which Ends Not: Threnody

Conținutul cărții:

Această lucrare uimitor de singulară - de fapt, aproape imposibil de clasificat - nu este nici o simplă elegie pentru soția de patruzeci de ani a poetului și filosofului Michel Deguy, nici o simplă lucrare de doliu. În proza poetică ascuțită și în meditațiile filosofice ale lui Deguy, nu există aproape nimic despre emoții povestite în liniște. Mai degrabă, aceste pagini, adesea uimitoare, scrijelesc marginile zimțate ale angoasei trăite imediat după moartea profund afectată a persoanei iubite. În aceste fragmente scrise din adâncul singurătății doliului, întregul orizont al vieții și al iubirii se cutremură și cade pradă erodării sensului cauzată de întreruperea morții. Aici, amintirile și detaliile intime din cei patruzeci de ani de viață comună dau urgență exegezei și analizei filosofice, realizate în dialog cu propria sa operă și cu tradiția. Amintirile îl fac să scotocească prin cărțile sale, căutând în opera sa urme ale unei prezențe marcate acum de absență. Iar atenția sa față de viață și limbaj îl trimite în tradițiile poeziei și gândirii care i-au influențat munca timp de decenii, de la Homer și Heraclit la Heidegger, Baudelaire, Blanchot, Derrida și Nancy. Traducerea și notele precise și ascuțite ale lui Robert Harvey sunt întotdeauna atente la aluzivitatea și invenția lingvistică a lui Deguy.

Stuart Kendall

Michel Deguy se numără printre marii poeți și filosofi ai Franței. Prieten al celor mai longevivi gânditori ai epocii noastre - a colaborat cu Derrida, Lacoue-Labarthe, Nancy și alții - scrie cu o acuitate disperată. Un luptător subtil pentru rezistență, Deguy iese din infernul său suficient de mult timp pentru a ne spune ce înseamnă să te târăști prin moartea unui partener iubit și intim. El oferă o mărturie macabră și absolut frumoasă despre invaziile zilnice ale pierderii.

Avital Ronell

Erudit dar intim, aluziv dar și profund personal, To That Which Ends Not consemnează căutarea (nesfârșită) a unui limbaj care să traducă ceea ce Deguy numește „ireparabilul” - experiența terifiant de disproporționată a unei morți care șterge orice locuțiune adecvată. Traducerea sobră și atentă a lui Robert Harvey, pe alocuri destul de literală, oferă cititorului anglofon o versiune bogat texturată a acestui act de doliu agonizat și chinuitor.

Peter Connor