Pentru distracție și profit: O istorie a revoluției software-ului liber și open source

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o istorie atent cercetată a software-ului liber și cu sursă deschisă (FOSS), concentrându-se în special asupra proiectului GNU și a nucleului Linux. Deși oferă perspective importante și analize noi, autorul are unele limitări în abordarea urgenței morale a mișcării software-ului liber și a diversității mai largi a FOSS.

⬤ Istorie importantă și bine documentată
⬤ analiză pătrunzătoare a detaliilor și evenimentelor semnificative
⬤ pune în lumină dezvoltarea paralelă a GNU și Linux
⬤ acoperă impactul social mai larg al FOSS.

⬤ Concentrarea îngustă asupra GNU și Linux poate trece cu vederea alte evoluții semnificative ale FOSS
⬤ tinde să dramatizeze dezbaterea despre „liber” versus „open source”
⬤ nu explorează în profunzime urgența morală și implicațiile mișcării pentru software liber.

(pe baza a 1 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

For Fun and Profit: A History of the Free and Open Source Software Revolution

Conținutul cărții:

Mișcarea software-ului liber și cu sursă deschisă, de la originile sale în cultura hackerilor, prin dezvoltarea GNU și Linux, până la utilizarea sa comercială de astăzi.

În anii 1980, a avut loc o revoluție cu consecințe de mare amploare - o revoluție pentru restabilirea libertății software-ului. La începutul anilor 1980, după zeci de ani de punere la dispoziție a codului sursă împreună cu programele, majoritatea programatorilor au încetat să mai partajeze liber codul. Un grup de revoluționari, autointitulați „hackeri”, au contestat această nouă normă construind sisteme de operare cu cod sursă care putea fi partajat liber. În For Fun and Profit, Christopher Tozzi prezintă revoluția software-ului liber și cu sursă deschisă (FOSS), de la originile sale ca un efort obscur și marginal al unui grup restrâns de programatori până la utilizarea comercială pe scară largă a software-ului cu sursă deschisă din prezent. Tozzi explică traiectoria istorică a FOSS, modelată de personalități excentrice - inclusiv Richard Stallman și Linus Torvalds - și condusă atât de ideologie, cât și de pragmatism, de distracție și profit.

Tozzi examinează cultura hackerilor și influența acesteia asupra sistemului de operare Unix, reacția la comercializarea Unix și istoria dezvoltării inițiale a Linux. El descrie boom-ul comercial care a urmat, când companiile au investit miliarde de dolari în produse care foloseau sisteme de operare FOSS; tensiunile ulterioare din cadrul mișcării FOSS; și luptele cu companiile de software cu sursă închisă (în special Microsoft) care au văzut FOSS ca pe o amenințare. În cele din urmă, Tozzi descrie dominația actuală a FOSS în informatică integrată, dispozitive mobile și cloud, precum și influența sa culturală și intelectuală.