Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea este o colecție de eseuri a filosofului Robert Brandom care examinează pragmatismul analitic contemporan și rădăcinile sale în pragmatismul clasic. Cartea este lăudată pentru rigoarea sa analitică și pentru prezentarea cuprinzătoare a subiectului.
Avantaje:Lucrarea lui Brandom demonstrează o mare amploare și profunzime a înțelegerii în filosofie, oferind un rezumat clar și riguros al pragmatismului analitic contemporan. Este considerată o lectură obligatorie pentru cei interesați de pragmatism și filosofia analitică.
Dezavantaje:Unii cititori își exprimă regretul că stilul de scriere al lui Brandom este influențat de filosofi precum Hegel și Heidegger, care ar putea să nu fie cele mai potrivite modele pentru un filosof de limbă engleză.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Perspectives on Pragmatism: Classical, Recent, and Contemporary
Conținutul cărții:
Pragmatismul a fost reinventat în fiecare generație de la începuturile sale la sfârșitul secolului al XIX-lea. Această carte, scrisă de unul dintre cei mai distinși moștenitori contemporani ai filosofiei pragmatiste, reia figurile cardinale ale acestei tradiții, distilând din ideile lor o cale de urmat din punctul în care ne aflăm acum.
Perspective asupra pragmatismului începe cu o nouă evaluare a ceea ce este viu și ceea ce este mort în primele trei generații de pragmaticieni americani clasici, reprezentați de Charles Sanders Peirce, William James și John Dewey. Pragmatismul post-Deweyan de la mijlocul secolului este discutat în lucrările lui Wilfrid Sellars, unul dintre cei mai străluciți și originali practicieni ai săi. La rândul său, moștenirea lui Sellars este urmărită prin intermediul gândirii admiratorului său, Richard Rorty, care a dezvoltat în continuare ideile lui James și Dewey în cadrul disciplinei profesionale a filosofiei și a reușit încă o dată, la fel ca ei, să demonstreze importanța mai generală a acestor idei nu numai pentru intelectualii din afara filosofiei, ci și pentru sfera publică mai largă.
Cartea se încheie cu o descriere clară a pragmatismului analitic al autorului, care combină toate aceste idei cu cele ale lui Ludwig Wittgenstein, și sintetizează acest pragmatism larg cu rivalul său filosofic dominant, filosofia analitică, care se concentrează pe limbaj și logică. Rezultatul este un tratat care ne permite să vedem filosofia americană în toată amploarea sa, atât originile sale, cât și promisiunile sale pentru ziua de mâine.
