Perspective critice asupra educației și formării continue

Titlul original:

Critical Perspectives on Further Education and Training

Conținutul cărții:

Această carte răspunde și informează cu privire la creșterea rapidă a educației pentru adulți, a comunității și a educației continue în Irlanda și nu numai. Pe parcursul a 12 capitole, sunt explorate perspective academice și ale practicienilor. Există capitole care se concentrează asupra tendințelor politice din toate domeniile, unele dintre acestea concentrându-se asupra tendințelor actuale în materie de politici și practici, iar altele concentrându-se în mod mai deliberat asupra practicii de zi cu zi.

Cartea se deschide cu perspectivele unor studenți din învățământul superior care comentează unele dintre temele abordate. Acestea conduc la un capitol de deschidere care descrie peisajul unui sector FET complex și eterogen și subliniază ce înțeleg autorii prin perspective critice asupra educației adulților, comunității și educației continue în Irlanda.

Acesta este urmat de un capitol de orientare filosofică scris de Camilla Fitzsimons, care oferă exemple practice de posibilități de "pedagogie angajată" în cadrul unor programe de învățământ care, la suprafață, par departe de dimensiunile puterii și privilegiilor pe care cartea le scoate la iveală.

În capitolul trei, Sarah Coss, practician cu experiență în învățământul superior, oferă o descriere practică și provocatoare a provocărilor de a lucra în mod creativ și dialogic cu programele de studii din învățământul preuniversitar, respectând în același timp numeroasele cerințe birocratizate ale cadrelor de acreditare și asigurare a calității.

Capitolul patru, scris de Lilian Nwanze, argumentează importanța discuțiilor despre rasism și privilegiul albilor în FE și propune acțiuni concrete pentru a întruchipa o abordare anti-rasistă, ultima dintre acestea fiind un accent pe dragoste.

În capitolul cinci, Jane O'Kelly prezintă o explorare reflexivă a neurodiversității la adulți și ne îndeamnă să ne gândim dacă nevoile acestora sunt recunoscute și acomodate în mediile de educație și formare continuă.

În capitolul șase, Brd Connolly explorează modalitățile prin care o poziție feministă egalitară de lucru în grup se poate inspira din mișcările sociale, educația adulților și a comunității pentru a crea o pedagogie FE care să pună în discuție status quo-ul educației ca instituție socială.

Leo Casey urmează în capitolul șapte prin explorarea unora dintre conexiunile trecute cu vederea dintre învățarea adulților și alfabetizarea digitală și pledează pentru un echilibru politic între modelele de capital uman și interesele marilor tehnologii și modul în care predarea și învățarea pentru alfabetizarea digitală pot valoriza învățarea pe tot parcursul vieții.

În capitolul opt, Camilla și Jerry evidențiază provocările foarte reale cu care se confruntă educatorii care lucrează într-un domeniu caracterizat de un nivel ridicat de precaritate și susțin că realizarea unei căi profesionale distincte, durabile și de înaltă calitate pentru educatorii emergenți trebuie să devină o prioritate politică pentru orice guvern care dorește cu adevărat să recunoască valoarea și potențialul sectorului FET.

În capitolul nouă, Eilish Dillon reflectă asupra motivului pentru care o abordare critică a educației pentru cetățenie globală (ECG) este importantă și introduce unele dezbateri privind semnificația și punerea în aplicare a ECG.

În capitolul zece, cercetările primare realizate de Eve Cobain, Suzanne Kyle și Susan Cullinane leagă educația comunitară de teoria mișcării sociale și de mișcarea irlandeză de dezvoltare comunitară și de combatere a sărăciei din anii 1980 și 1990. Acestea analizează experiențele practicienilor care navighează în peisajul contemporan foarte diferit, orientat spre neoliberalism.

În capitolul unsprezece, Brendan Kavanagh, Francesca Lorenzi și Elaine Macdonald explorează procesul de identitate a profesorului și (trans)formarea a ceea ce ei numesc "profesori din a doua carieră" în cadrul colegiilor de educație suplimentară.

În capitolul doisprezece, capitolul parțial poetic al lui Jerry O'Neill demonstrează o abordare creativă și critică a practicilor reflexive individuale și de grup care, susține el, este esențială nu numai pentru dezvoltarea profesională continuă a tuturor practicienilor FET și a sectorului în sine, ci poate fi, de asemenea, privită ca o formă de cercetare creativă bazată pe practicieni în sine.

În spiritul metodologic al educației adulților, capitolul al treisprezecelea încheie această contribuție cu un dialog de grup între autorii din toate aceste capitole, așteptând cu nerăbdare munca care urmează să fie depusă și luând în considerare speranțele noastre pentru viitorul FET.