Perspectivele sănătății publice asupra tulburărilor depresive

Titlul original:

Public Health Perspectives on Depressive Disorders

Conținutul cărții:

În 2001, OMS a recunoscut că tulburările depresive reprezintă principala cauză de handicap la nivel mondial. Dar majoritatea americanilor care îndeplinesc criteriile de diagnostic pentru depresia majoră nu sunt tratați sau sunt tratați insuficient. Din fericire, progresele recente au făcut în sfârșit posibil ca domeniul sănătății publice să abordeze sănătatea mintală în rândul populației. Public Health Perspectives on Depressive Disorders umple un gol prin identificarea instrumentelor și strategiilor practicii de sănătate publică și prin explorarea aplicării lor la politica și practica de sănătate mintală publică din secolul XXI.

Privind tulburările depresive prin prisma sănătății publice, această carte subliniază centralitatea sănătății mintale pentru sănătatea publică. Corelând cercetările disponibile privind bolile depresive la nivelul populației cu politica și practica de sănătate mintală publică, colaboratorii experți stabilesc o agendă de cercetare care va contribui la transformarea sănătății mintale într-o parte centrală a științei și practicii de sănătate publică. Această carte este o resursă inestimabilă pentru cercetători și practicieni pentru a dezvolta, facilita și efectua studii pilot și de fezabilitate ale intervențiilor promițătoare de prevenire și tratament care ar putea atenua progresia spre depresie majoră și alte tulburări mintale în rândul populațiilor cu risc.

Prima parte a cărții subliniază importanța pentru sănătatea publică a bolilor depresive, concentrându-se pe dovezile furnizate de abordările recente privind nosologia, epidemiologia, povara bolii și impactul asupra sănătății generale. A doua parte analizează influențele sociale și de mediu asupra tulburărilor depresive care sunt esențiale pentru eforturile viitoare de prevenire a bolilor și de promovare a comunităților sănătoase din punct de vedere mental. A treia și cea mai lungă parte abordează vulnerabilitatea diverselor grupuri la bolile depresive și subliniază cele mai bune practici de reducere a riscurilor, îmbunătățind în același timp atât arsenalul preventiv, cât și cel terapeutic.