Pierdut în traducere

Recenzii ale cititorilor

Recenzile evidențiază o apreciere puternică pentru cartea lui Suzanne Ferriss despre „Lost in Translation”, remarcând analiza pătrunzătoare a filmului lui Sofia Coppola și a temelor sale. Cititorii consideră cartea atât riguroasă din punct de vedere academic, cât și plăcută, sărbătorind detaliile sale bogate și stilul de scriere captivant. Cu toate acestea, unii critică accentul exagerat pus pe tema călătoriei în detrimentul unei explorări mai profunde a dinamicii emoționale dintre personajele principale.

Cartea este descrisă ca fiind informată, incisivă și elocvent scrisă, prezentând un caz convingător pentru Sofia Coppola ca un cineast semnificativ. Cartea oferă o analiză aprofundată și accesibilă, plină de comentarii pătrunzătoare și fotografii de film care îmbunătățesc experiența de lectură. Fanii filmului „Lost in Translation” și ai operei lui Coppola o vor găsi captivantă și profund satisfăcătoare.

O recenzie semnalează că autorul s-ar putea concentra prea mult asupra legăturii dintre călătorie și structura filmului, neglijând potențial relația emoțională și spirituală dintre personajele Bob și Charlotte.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Lost in Translation

Conținutul cărții:

Lost in Translation (2003) de Sofia Coppola aduce doi americani împreună în Tokyo, fiecare trecând printr-o criză personală. Charlotte (Scarlett Johansson), proaspăt absolventă de filozofie, se confruntă cu un viitor profesional incert, în timp ce Bob Harris (Bill Murray), o celebritate consacrată, își pune la îndoială alegerile la mijlocul vieții.

Ambii sunt îndepărtați - emoțional și spațial - de soții lor. Ei sunt pierduți până când dezvoltă o conexiune intimă. În scena de încheiere a filmului, emoționantă și ambiguă, ei se regăsesc, pentru a se despărți.

În această analiză atentă a filmului multi-premiat, Suzanne Ferriss oglindește dispozitivul de structurare al filmului Lost in Translation: analiza sa ia forma unei călătorii, de la planificare la plecare. Ea detaliază complexitatea filmărilor (o filmare de 27 de zile fără permise în Tokyo), explorează aluziile lui Coppola la arta plastică, paleta subtilă de culori și utilizarea muzicii în detrimentul cuvintelor și examinează experiențele personajelor la Park Hyatt Tokyo și excursiile în exterior, împreună și singure.

De asemenea, ea reevaluează filmul în raport cu celelalte lungmetraje ale lui Coppola, ca produs al unui regizor consacrat cu o semnătură cinematografică distinctivă: „coppolismul”. În esență, Ferriss susține că Lost in Translation nu este doar un film clasic, ci și un film clasic Coppola.