Pierzătorii Restaurației Meiji: Memoria și susținătorii Tokugawa în Japonia modernă

Recenzii ale cititorilor

Cartea oferă o explorare aprofundată a memoriei istorice și a culturii materiale, concentrându-se în special pe figura lui Oguri Tadamasa și pe narațiunea din jurul învinșilor Restaurației Meiji. Deși este lăudată pentru abordarea sa inovatoare și profunzimea cercetării, se remarcă faptul că scrierea poate fi seacă și poate să nu atragă cititorii generali.

⬤ Analiză inovatoare și bine scrisă a teoriei memoriei și a memoriei istorice
⬤ scufundare profundă în cultura materială a Restaurației Meiji
⬤ descoperirea unor povești fascinante
⬤ perspectivă critică asupra tratamentului personajelor istorice
⬤ valoros pentru cei interesați de narațiunile istorice post-Meiji.

⬤ Poate să nu placă cititorilor generali
⬤ îi lipsește o introducere concisă pentru cititorii nefamiliarizați
⬤ stilul de scriere poate fi sec
⬤ accent limitat pe alți „perdanți” ai Restaurației Meiji în afară de Oguri
⬤ informații superficiale despre viața și moartea lui Oguri.

(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Meiji Restoration Losers: Memory and Tokugawa Supporters in Modern Japan

Conținutul cărții:

Această carte este despre „perdanții” Restaurației Meiji și despre susținătorii care le-au promovat moștenirea.

Deși violența Restaurației Meiji este de obicei minimalizată, trauma a fost reală, iar cei care s-au simțit marginalizați de curentul majoritar în întreaga Japonie modernă i-au privit pe acești învinși ca modele de acțiune. Folosind o gamă largă de surse, de la eseuri ale foștilor susținători ai lui Tokugawa, precum Fukuzawa Yukichi, la filme postbelice și manga „deceniului pierdut”, Michael Wert urmărește portretele schimbătoare ale perdanților Restaurației.

Prin evidențierea locurilor trecute cu vederea ale memoriei, cum ar fi legendele despre aurul îngropat, acordarea de ranguri postume la curte sau luptele pentru un cap neînsuflețit, Wert ilustrează modul în care procesul de comemorare și reabilitare permite indivizilor să aibă un cuvânt de spus în formarea istoriei naționale. El susține că îmbinarea dintre activiștii locali ai memoriei și politicienii, academicienii, scriitorii și vânătorii de comori cunoscuți la nivel național a format peisaje de memorie interconectate care au promovat figurile locale ca eroi potențiali în Japonia modernă.