Poetry in Dialogue in the Duecento and Dante
Poezia în dialog în Duecento și Dante oferă o nouă perspectivă asupra peisajului literar extrem de interconectat al Italiei secolelor al XIII-lea și al XIV-lea.
Ea demonstrează rolul fundamental al dialogului între texte și în interiorul acestora în operele a patru poeți care reprezintă unele dintre cele mai importante evoluții ale literaturii italiene timpurii: Guittone d'Arezzo, Guido Guinizzelli, Guido Cavalcanti și Dante. Mai degrabă decât să citească peisajul cultural prin prisma operelor lui Dante, oricât de semnificative ar fi acestea, prima parte a acestui studiu reconstruiește bogata rețea de dialog literar, în special poetic, care se afla în centrul scrisului medieval din Italia.
Cea de-a doua parte folosește această reconstrucție pentru a demonstra angajamentul și îndatorirea lui Dante față de dinamica schimbului care a caracterizat practica poeților italieni medievali. Argumentul general - pentru centralitatea proceselor dialogice în tradiția literară italiană emergentă - este susținut de o conceptualizare a dialogului în raport cu teoria literară medievală și modernă și cu filosofia limbajului. Prin triangularea între Rettorica lui Brunetto Latini, "dialogismul" lui Mihail Bakhtin și un sens al discursului "performativ" adaptat de J.
L. Austin, Poezia în dialog arată deschiderea corpusului său către noi dialoguri și interpretări, subliniind instabilitatea chiar și a celor mai aparent fixe și monumentale texte.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)