Poezii din închisoare

Recenzii ale cititorilor

Culegerea de poezii este o reflectare emoționantă a experiențelor unei femei iraniene întemnițată pe nedrept pentru credința sa Baha'i. Ea transmite emoții profunde, credință și spiritul de speranță în fața suferinței. Cititorii găsesc poemele provocatoare și înălțătoare, invitând la reflecție asupra nedreptăților din viață.

Poemele sunt profund emoționante, frumos scrise și oferă o perspectivă asupra vieții unei persoane încarcerate pe nedrept. Cititorii le consideră înălțătoare, inspiratoare și provocatoare, conducând adesea la o mai bună înțelegere a credinței, speranței și rezistenței umane în fața adversității. Mulți descriu colecția ca fiind o capodoperă și subliniază capacitatea acesteia de a evoca sentimente puternice.

Unii cititori pot găsi subiectul greu și provocator din punct de vedere emoțional. Este posibil ca această colecție să nu fie pe placul celor care preferă lecturile mai ușoare sau mai rapide, deoarece poemele încurajează reflecția profundă și contemplarea, mai degrabă decât consumul rapid.

(pe baza a 18 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Prison Poems

Conținutul cărții:

Mahvash Sabet a fost desemnată scriitoarea PEN Pinter International Writer of Courage 2017.

"Prima mea întâlnire cu Mahvash Sabet a avut loc într-o zi fierbinte de vară. După multe ore de așteptare plictisitoare într-o cameră specială rezervată avocaților, mi s-a permis în cele din urmă să o întâlnesc în prezența a două femei gardian... era evident că prizonierii Bah ' fuseseră privați de aer proaspăt și de lumina zilei pentru o lungă perioadă de timp; întreaga lor ființă părea însetată de căldura energizantă și de lumina soarelui. Cu toate acestea, în ciuda tuturor greutăților, voința lor a rămas neclintită". Mahnaz Parakand, membră a Centrului pentru apărătorii drepturilor omului și unul dintre cei patru avocați ai lui Yaran.

Mahvash Sabet a ocupat timp de mai mulți ani funcția de secretar al unui consiliu informal format din șapte persoane, cunoscut sub numele de Yaran, care a fost responsabil cu gestionarea afacerilor comunității iraniene Bah '. În 2008, a fost arestată și închisă timp de doi ani și jumătate fără a fi audiată în mod corespunzător. În cele din urmă, a fost găsită vinovată și condamnată în 2010, împreună cu colegii săi din Yaran, la douăzeci de ani de închisoare. Sub toate acuzațiile false - cele fabricate de obicei împotriva bahilor din Iran - nu a existat nimic mai mult decât credința ei în credința sa și angajamentul ei de a gestiona afacerile comunității bahilor.

Poeziile sale i-au permis să vorbească atunci când cuvintele îi erau refuzate, să vorbească atunci când nimeni nu o asculta. Dar, spre deosebire de multe poezii din închisori, poemele ei nu sunt doar un catalog al speranțelor și temerilor. Uneori un mijloc de documentare istorică, o cronică a ceea ce Bah ' s au fost supuse de la încarcerarea lor; uneori o serie de portrete ale altor femei prinse în închisoare cu ea; uneori meditații despre neputință, despre singurătate; poemele sale sunt pline de apel, arzătoare cu speranță - pentru că indiferent de acuzațiile împotriva ei, ea este un prizonier al credinței.

Adaptate din persană de Bahiyyih Nakhjavani pe baza traducerilor lui Violette și Ali Nakhjavani, aceste poezii mărturisesc curajul și disperarea, mizeria și speranțele a mii de iranieni care se luptă să supraviețuiască unor condiții de opresiune extremă.