Evaluare:
Cartea „Common Sense but No Common Cup” de Jennifer L. Woodruff Tait explorează mișcarea de temperare și impactul acesteia asupra tranziției Bisericii Metodiste de la folosirea vinului la sucul de struguri în timpul comuniunii. Tait aprofundează contextul istoric, logica din spatele acestei schimbări și critică narațiunea adesea prost înțeleasă din jurul prohibiției. Cartea este lăudată pentru cercetarea sa amănunțită, scrierea captivantă și utilizarea perspicace a surselor primare.
Avantaje:Cartea este bine documentată și oferă o înțelegere nuanțată a mișcării de temperare, a contextului său istoric și a dezbaterilor interne din cadrul bisericii metodiste. Tait utilizează eficient sursele primare, cum ar fi imnurile și tratatele, făcând lucrarea bogată și informativă. Scriitura este captivantă și face accesibile dezbaterile istorice complexe. Cartea oferă o perspectivă nouă, contestând relatările convenționale despre relația dintre alcool, metodism și reforma socială.
Dezavantaje:Unii cititori pot considera că subiectul este de nișă, iar accentul pus pe metodism poate să nu atragă un public mai larg. În plus, unii ar putea să nu fie de acord cu interpretările sau abordarea lui Tait cu privire la argumentele istorice din jurul utilizării vinului la împărtășanie.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
The Poisoned Chalice: Eucharistic Grape Juice and Common-Sense Realism in Victorian Methodism
Potirul otrăvit examinează introducerea sucului de struguri în celebrarea Sfintei Împărtășanii în Biserica Metodistă Episcopală de la sfârșitul secolului al XIX-lea și dezvăluie modul în care o practică veche de 1.800 de ani de a folosi vin fermentat pentru împărtășanie a devenit de neînțeles din punct de vedere teologic în doar patruzeci de ani.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)