Evaluare:
Cartea Monicăi Prasad examinează în mod critic apariția neoliberalismului în națiunile capitaliste avansate după criza petrolului, concentrându-se pe structurile socio-politice care au modelat aceste inițiative. Cartea evaluează traiectoriile diferite ale neoliberalismului în SUA, Marea Britanie, Franța și Germania, subliniind rolul dinamicii politice și al atitudinilor publice față de impozitare și bunăstare. Cartea pune accentul pe un context istoric pentru înțelegerea neoliberalismului, argumentând împotriva atribuirii simpliste a ascensiunii sale doar influențelor intelectuale.
Avantaje:⬤ Bine scrisă și informativă
⬤ oferă o explorare nuanțată a factorilor sociopolitici care influențează neoliberalismul
⬤ accesibilă pentru cititorii generali
⬤ accent semnificativ pe contextul istoric și pe metodologii
⬤ analiză pătrunzătoare a modului în care democrațiile pot manifesta „tirania majorității”.
⬤ Percepută de unii ca fiind prea academică și potențial plictisitoare
⬤ lipsește angajamentul față de perspective mai profunde și interconectate cu privire la subiect
⬤ dezamăgire exprimată de cel puțin un cititor care se aștepta la mai mult din partea materialului.
(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)
The Politics of Free Markets: The Rise of Neoliberal Economic Policies in Britain, France, Germany, and the United States
Încercarea de a reduce rolul statului pe piață prin reduceri fiscale, diminuarea cheltuielilor sociale, dereglementare și privatizare - "neoliberalismul" - a prins rădăcini în Statele Unite sub Ronald Reagan și în Marea Britanie sub Margaret Thatcher.
Dar de ce politicile neoliberale au devenit atât de proeminente în aceste două țări și nu în țări occidentale industrializate în mod similar, precum Franța și Germania? În The Politics of Free Markets (Politica piețelor libere), o analiză istorico-comparativă a dezvoltării politicilor neoliberale în aceste patru țări, Monica Prasad susține că neoliberalismul a fost posibil în Statele Unite și Marea Britanie nu pentru că stânga din aceste țări era prea slabă, ci pentru că, în anumite privințe, era prea puternică.
La momentul crizei petrolului din anii 1970, politicile fiscale americane și britanice erau mai punitive pentru întreprinderi și pentru cei bogați decât politicile fiscale ale Franței și Germaniei de Vest; politicile industriale americane și britanice erau mai potrivnice întreprinderilor în domenii-cheie; și în timp ce statul britanic al bunăstării era cel mai redistributiv dintre cele patru, statul francez al bunăstării era cel mai puțin redistributiv. Prasad arată că aceste structuri contradictorii din Statele Unite și Marea Britanie au creat oportunități pentru politicieni de a găsi și mobiliza nemulțumirea față de status quo, în timp ce politicile mai progresiste ale Franței și Germaniei de Vest au împiedicat politicienii de dreapta să ancoreze neoliberalismul în nemulțumirea electorală.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)