Titlul original:
Postanarchism and Critical Art Practices
Conținutul cărții:
Abordând dezbaterile contemporane cu privire la rolul politic al artei într-o eră de subsumare totală a pieței, această carte arată cum răspund artiștii la provocările autoritarismului politic, violenței poliției, populismului de dreapta, discursului "post-adevăr", inegalității economice, pandemiilor și crizei de mediu, transformând sfera publică în moduri noi și neașteptate. Depășind dezbaterile sterile despre politica identității, diversitate și reprezentare, care afectează mass-media, campusurile universitare și alte domenii culturale, volumul ilustrează modul în care artiștii deschid locuri alternative de contestare, ocupare și gândire și acțiune politică autonomă.
Newman și Topuzovski examinează aici practicile artistice ale mai multor colective și indivizi profund implicați în activități sociale și politice, precum Grupo de Arte Callejero (GAC) și Voina, susținând că cel mai bun mod de a înțelege aceste noi discursuri și practici critice este prin intermediul unei teorii politice actualizate a anarhismului - sau a ceea ce noi numim postanarhism - în care insurecția împotriva puterii și politica singularității sunt centrale. Prezentând, de exemplu, o examinare a unor mișcări semnificative precum Black Lives Matter, precum și utilizarea unor tactici artistice precum graffiti, design grafic și arta mișcării, cartea se lansează într-o discuție vibrantă despre măsura în care arta poate produce o multiplicitate de practici prin deconstrucția identităților juridice, politice și culturale existente.
Dezvoltând un mod alternativ de explorare a legăturii dintre artă și politică prin intermediul ideii de postanarhism, această carte creează o punte între cele două, promovând înțelegerea rolului politic pe care arta îl poate juca astăzi și introduce o teorie a postanarhismului unui public nespecializat de artiști, activiști și, în general, celor interesați de noi locuri și direcții pentru politica radicală.
