Povestea funcționarului (The Clerk's Tale)

Recenzii ale cititorilor

Cartea „The Clerk's Tale” de Spencer Reece este foarte apreciată pentru profunzimea emoțională, claritatea și observațiile emoționante despre experiența umană. Cititorii găsesc o legătură puternică cu poezia, apreciind capacitatea acesteia de a evoca amintiri și sentimente legate de condiția umană. Vocea unică a lui Reece și capacitatea sa de a portretiza personaje și adevăruri sunt evidențiate în toate recenziile, mulți remarcând frumusețea și rafinamentul scrisului său. Cu toate acestea, unii cititori menționează că anumite aspecte ale operei sale pot fi prea puternic influențate de poeți consacrați precum T.S. Eliot.

Profunzime emoțională, claritate și rezonanță. Poezie captivantă care evocă conexiuni și amintiri personale. Frumos elaborată, cu o utilizare eficientă a metaforei și a formei. Prezintă observații profunde despre viață și interacțiunile umane. Capacitate unică de a surprinde viața interioară a personajelor. Extrem de captivant și emoționant.

Unele momente pot părea îndatorate lui T.S. Eliot, ceea ce ar putea scădea din originalitatea lui Reece pentru unii cititori.

(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Clerk's Tale

Conținutul cărții:

Într-un număr recent de ficțiune dublă, The New Yorker a dedicat întreaga pagină din spate unui singur poem, "The Clerk's Tale", de Spencer Reece. Poetul care a atras o atenție atât de neobișnuită are un trecut surprinzător: timp de mulți ani a lucrat pentru Brooks Brothers, un fapt care dă o nuanță deosebită titlului colecției sale.

The Clerk's Tale aduce un omagiu nu numai lui Chaucer, ci și frăției de serviciu a funcționarilor din mall, unde "lumina este strălucitoare și artificială, / dar nu foarte diferită de cea dintr-o catedrală gotică". Cele cincizeci de poeme din The Clerk's Tale sunt de o rafinată reținere, străbătute de o dorință de permanență, de la viața cvasi-monastică a doi vânzători de la Brooks Brothers la lumina dureroasă și persistentă a unui amurg din Miami și la greutatea geografiei într-o fermă pustie din Minnesota. Gluck le descrie ca având "un efect pe care nu l-am mai văzut până acum, jumătate cocktail party, jumătate piesă pasională...

Nu ne așteptăm la virtuozitate ca formă exterioară a creării sufletului și nici nu asociem generozitatea și umanitatea cu o asemenea sofisticare a mijloacelor, cu o inteligență atât de rafinată... În realizarea acestei arte a intrat multă viață, multă răbdare.".