Povești despre povești: Fantasy and the Remaking of Myth (Fantezia și remodelarea mitului)

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Povești despre povești” de Brian Attebery explorează relația dintre mit și literatura fantastică, ilustrând modul în care autorii au reinterpretat mitul în diferite culturi și perioade. Cartea examinează influența diferitelor tradiții mitologice asupra ficțiunii fantastice și discută complexitatea narațiunii și a reprezentării culturale în cadrul genului.

Cititorii au lăudat cartea pentru analiza pătrunzătoare a rolului mitului în literatura fantastică și pentru impactul său transformator asupra înțelegerii ficțiunii moderne. Explorarea aprofundată de către Attebery a diferitelor surse mitologice și capacitatea sa de a conecta operele contemporane cu elemente istorice au fost evidențiate pozitiv. Rigurozitatea academică și profunzimea discuției au fost, de asemenea, remarcate, făcând din această carte o resursă valoroasă pentru cercetători și scriitori.

Unii recenzenți au considerat cartea ca fiind nefocalizată și lipsită de o varietate de exemple, descriind-o ca fiind oarecum discursivă și incompletă în tratarea anumitor întrebări. Câțiva cititori se așteptau la o abordare mai structurată și au considerat că a oferit perspective limitate în comparație cu alte lucrări pe această temă.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Stories about Stories: Fantasy and the Remaking of Myth

Conținutul cărții:

Mitul este oral, colectiv, sacru și atemporal. Fantezia este un mod literar modern și un divertisment popular.

Cu toate acestea, cele două au fost dintotdeauna inextricabil întrepătrunse. Povești despre povești examinează fantezia ca pe o arenă în care se întrec diferite moduri de a înțelege mitul și se stabilesc noi relații cu acesta.

Cartea oferă o istorie cuprinzătoare a fantasticului modern, precum și un argument despre natura și importanța acestuia. Capitole specifice acoperă originile fantasticului în căutarea romantică a miturilor localizate, versiunile fantastice ale întoarcerii moderniste spre primitiv, explorarea post-tolkiană a mitologiilor mondiale, reacțiile postcoloniale la exploatarea narațiunilor sacre indigene de către scriitorii occidentali, fanteziile bazate pe credința creștină alături de încercările fundamentaliste de a eradica această formă și apariția unor structuri din ce în ce mai sofisticate, cum ar fi metaficțiunea, prin care să se exploreze construcțiile mitice ale realității.