Practici artistice și cercetare arheologică

Titlul original:

Artistic Practices and Archaeological Research

Conținutul cărții:

'Practici artistice și cercetare arheologică' își propune să extindă domeniul cercetării arheologice cu o înțelegere antropologică a practicilor care includ metode artistice. Proiectul a luat naștere printr-o colaborare între Dragoș Gheorghiu (arheolog și artist vizual profesionist) și Theodor Barth (antropolog).

Această antologie conține articole ale arheologilor, artiștilor și designerilor profesioniști. Contribuțiile acoperă o scară care variază de la reflecții teoretice asupra descoperirilor/documentației arheologice preexistente, la practici de teren reflexive în care actele de "fabricare" sunt folosite pentru a interacționa cu situl. Aceste acte cuprind o gamă largă de producție, de la ceramică, pictură, desen, tipografie și realitate augmentată (AR).

Scopul antologiei - ca o carte sau un întreg editat - a fost, prin urmare, de a determina o abordare comparativă care să conducă la un set identificabil de preocupări comune. În consecință, cartea pornește de la o abordare comparativă a ontologiilor de cercetare, extinzând aventurile experimentale ale colaboratorilor până la schițarea unor propuneri artistice care se suprapun în mod demonstrabil cu tradițiile cercetării academice, a unor pretenții epistemice în devenire.

Această abordare comparativă se bazează pe noțiunea de transpunere: adică o idee de relocare improvizată a problemelor metodologice - ontologii de cercetare în pragul revendicărilor epistemice - și acumulează profunzime de la un articol la altul, pe măsură ce cititorul își croiește drum prin volum. Cu toate acestea, în loc să propună o metodă prestabilită, cartea oferă o atingere mai ușoară prin evidențierea rolului operatorilor între cercetare și scriere, care implică mai degrabă o dublare a practicii, în trecerea de la idei artistice la revendicări epistemice. În jargonul cercetării artistice, acest lucru este cunoscut sub numele de expunere.

Subliniind construcția "teatrului de învățare", volumul oferă o structură de sprijin pentru contribuțiile la proiectul de carte, în tradiția vizionării din istoria naturală. Contribuțiile sunt practice și concrete, construind în același timp o agendă pentru o discuție arheologică contemporană mai largă.