Prairie Fire: The Politics Of Revolutionary Anti-Imperialism - The Political Statement Of The Weather Underground (Reprint From The

Recenzii ale cititorilor

Recenziile prezintă o gamă variată de opinii cu privire la cartea „Prairie Fire”, unii lăudându-i semnificația istorică și valoarea ca instrument didactic, în timp ce alții o critică dur pentru conținutul său și presupusele agende politice.

⬤ Oferă o perspectivă istorică care este valoroasă pentru a-i învăța pe elevii de liceu despre punctele de vedere alternative la narațiunea principală.
⬤ Unii cititori o consideră o resursă indispensabilă pentru înțelegerea figurilor și mișcărilor cheie din anii 1960 și 1970.
⬤ Îi determină pe cititori să gândească critic la istorie și la implicațiile acțiunilor unor figuri precum William Ayers.

⬤ Multe recenzii critică cartea ca fiind propagandistică, asociind-o cu terorismul și agendele politice radicale.
⬤ Unii cititori au considerat-o deranjantă și ofensatoare, în special din cauza trecutului lui Ayers și a legăturilor sale cu grupuri violente.
⬤ Mai mulți recenzenți exprimă sentimente negative puternice față de conținutul cărții și față de reformularea de către aceasta a unor evenimente și figuri istorice, ceea ce duce la dezamăgire și furie.

(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)

Conținutul cărții:

Manifestul original al Weather Underground, în forma sa originală.

Prairie Fire a fost un manifest politic de 188 de pagini publicat de Weather Underground în 1974, care articula ideologia grupului radical disident și susținea violența revoluționară.

"Prairie Fire" a fost distribuit în librăriile radicale, în cooperativele alimentare, în headshop-uri, în campusurile universitare și în multe alte locuri în care se întâlneau activiștii mișcării. Acesta a fost întâmpinat cu o combinație de emoții puternice în toată stânga. În cele din urmă, argumentele ideologice articulate în "Prairie Fire" au dus la o nouă scindare în cadrul Weather Underground, unii dintre aceștia orientându-se spre "Prairie Fire Collective", care favoriza o politică revoluționară de masă, la suprafață, și "May 19th Communist Organization", care a rămas în clandestinitate și a reușit infamul jaf Brinks în 1981.

În 1974, când a fost scrisă cartea "Prairie Fire", Weather Underground își dăduse seama de neajunsurile tacticilor lor subterane în sensul menționat anterior. Prin urmare, "Prairie Fire" prevedea crearea de organizații de masă și clandestine, sau subterane. Organizațiile clandestine urmau să se ocupe de dezvoltarea și crearea timpurie a unei miliții populare, precum și de punerea în aplicare a tacticilor subterane anterioare și de creșterea conștiinței. Această organizație de masă ar susține și ar încuraja acțiunea armată a maselor publice, într-o manieră mai legitimată. Conform acestei ideologii, The Weather Underground ar putea facilita o mobilizare în masă mult mai mare, susținând în același timp o revoluție militantă violentă.

Numele manifestului a fost derivat din scrierile revoluționarului comunist chinez Mao Zedong. În "Mica sa carte roșie", acesta a scris că "o singură scânteie poate declanșa un incendiu în preerie", ca analogie pentru revoluție. Manifestul încurajează un amestec de organizare în masă și violență revoluționară clandestină. "Nu disociați niciodată lupta în masă de violența revoluționară", susțineau autorii. "A-i lăsa pe oameni nepregătiți să lupte împotriva statului", au spus ei, "înseamnă a-i induce serios în eroare cu privire la natura inevitabilă a ceea ce ne așteaptă".

Abbie Hoffman a lăudat public Prairie Fire și a considerat că fiecare american ar trebui să primească un exemplar. Influența manifestului a inițiat formarea Comitetului de organizare Prairie Fire în mai multe orașe americane. Sute de activiști de la suprafață au contribuit la promovarea noii viziuni politice a Weather Underground.

În esență, după eșecul din 1969 al Zilelor Furiei de a implica mii de tineri în lupte de stradă masive, Weather a renunțat la cea mai mare parte a stângii și a decis să funcționeze ca un grup subteran izolat. Decizia de a crea doar un grup clandestin a făcut ca Weather Underground să piardă din vedere angajamentul său față de lupta de masă și a făcut ca viitoarele alianțe cu mișcarea de masă să fie dificile și fragile.

Până în 1974, Weather a recunoscut acest neajuns și, în Prairie Fire, a detaliat o strategie diferită pentru anii 1970, care presupunea organizații de masă și clandestine. Rolul organizației clandestine ar fi de a construi "conștiința acțiunii" și de a pregăti calea pentru dezvoltarea unei miliții populare. În același timp, rolul mișcării de masă (adică al colectivului Prairie Fire de la suprafață) ar include susținerea și încurajarea acțiunii armate. Potrivit lui Weather, o astfel de alianță ar "ajuta la crearea "mării" în care să înoate gherilele".

Facțiunea Prairie Fire Collective a început să se predea autorităților de la sfârșitul anilor 1970 până la începutul anilor 1980. Membrii Weather Underground rămași au continuat să atace instituțiile americane.

Acesta este textul integral al cărții Prairie Fire, în forma sa originală.