Media Bias in Presidential Election Coverage 1948-2008: Evaluation via Formal Measurement
Acuzațiile de părtinire partizană în reflectarea alegerilor prezidențiale sunt suspecte în cel mai bun caz și interesate în cel mai rău. Acestea sunt, în general, susținute de metodologia confirmării instanței, afectate de efectul media ostil și bazate pe viziuni simpliste asupra modului în care sunt organizate mijloacele de informare în masă.
Media Bias in Presidential Election Coverage 1948-2008, de Dave D'Alessio, este o analiză revelatoare care arată că mass-media au patru naturi esențiale: ca entități jurnalistice, întreprinderi, actori politici și proprietăți, toate acestea putând acționa pentru a crea prejudecăți în acoperirea știrilor, în unele cazuri în direcții opuse. Prin metaanalizarea rezultatelor a 99 de examinări anterioare ale acoperirii mediatice a alegerilor prezidențiale din 1948 până în 2008, D'Alessio arată că acoperirea nu are nicio tendință partizană agregată, chiar dacă există mici tendințe în domenii specifice care sunt, în general, nesubstanțiale. În plus, deși editorii obișnuiau să controleze preferințele de acoperire, această practică a devenit neglijabilă în ultimii ani.
Media Bias demonstrează că, cel puțin în ceea ce privește acoperirea alegerilor prezidențiale, New York Times nu este cel mai liberal ziar din America, iar canalul Fox News este mult mai conservator în ceea ce privește acoperirea știrilor decât rețelele audiovizuale. În cele din urmă, Media Bias in Presidential Election Coverage 1948-2008 prezice că nici o cantitate de dovezi nu va determina candidații politici să înceteze să se plângă de părtinire, deoarece astfel de acuzații au atât potențial strategic în campanii, cât și o utilitate incontestabilă în apărarea ego-ului.
© Book1 Group - toate drepturile rezervate.
Conținutul acestui site nu poate fi copiat sau utilizat, nici parțial, nici integral, fără permisiunea scrisă a proprietarului.
Ultima modificare: 2024.11.08 07:02 (GMT)