Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile prezintă un contrast puternic în ceea ce privește opiniile referitoare la cartea lui Lawrence Langer, The Ruins of Memory. Un recenzent își exprimă dezaprobarea puternică, acuzându-l pe Langer că nu respectă supraviețuitorii Holocaustului și mărturiile lor. În schimb, o altă recenzie laudă cartea pentru abordarea sa științifică serioasă și avertizează împotriva romanțării Holocaustului, considerând argumentele lui Langer convingătoare și importante pentru înțelegerea contextului istoric al evenimentelor.
Avantaje:Cartea este bine structurată și prezintă o examinare serioasă a mărturiilor Holocaustului. Argumentele lui Langer sunt descrise ca fiind convingătoare și provocatoare, în special critica sa împotriva interpretărilor superficiale ale mărturiilor supraviețuitorilor. Cartea este recomandată cercetătorilor și oamenilor de conștiință, subliniind necesitatea de a evita romantizarea și neînțelegerea Holocaustului.
Dezavantaje:Un recenzent a considerat cartea foarte lipsită de respect față de supraviețuitorii Holocaustului, susținând că Langer încearcă să discrediteze poveștile și sentimentele acestora. Acest recenzent s-a simțit dezgustat de abordarea adoptată în carte, sugerând că aceasta ar putea îndepărta unii cititori care apreciază relatările supraviețuitorilor.
(pe baza a 2 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Preempting the Holocaust
Conținutul cărții:
Lawrence L. Langer, probabil cel mai important critic literar al Holocaustului, explorează aici utilizarea temelor Holocaustului în literatură, memorii, film și pictură.
Printre autorii pe care îi analizează se numără Primo Levi, Elie Wiesel, Cynthia Ozick, Art Spiegelman și Simon Wiesenthal. El evaluează arta lui Samuel Bak, considerat de mulți primul pictor al Holocaustului din zilele noastre, precum și „Holocaust Project” de Judy Chicago. El oferă, de asemenea, o interpretare critică a Undzere Kinder, un film idiș neglijat, dar important, realizat în Polonia după război, despre orfanii Holocaustului.
Langer își concentrează atenția asupra unei varietăți de aspecte controversate: încercarea unui număr de comentatori de a-și însuși subiectul Holocaustului pentru agende morale private; calvarul femeilor din lagărele de concentrare; revendicările contradictorii ale supraviețuirii individuale și comunitare în ghetoul Kovno; tendința actuală de a confunda Holocaustul cu alte atrocități moderne, estompând astfel trăsăturile distinctive ale fiecăruia; și impulsul sporadic de a muta accentul de la crimă, criminali și victime la problema iertării și a nevoii de vindecare. El încheie cu câteva reflecții asupra provocării de a preda Holocaustul generațiilor de studenți care cunosc din ce în ce mai puțin din istoria sa, dar continuă să manifeste o curiozitate avidă cu privire la impactul său uman și la rădăcinile sale psihologice.
