Principia Mathematica până la *56

Recenzii ale cititorilor

Recenzile la „Principia Mathematica” subliniază influența sa revoluționară în domeniile matematicii, logicii și filosofiei, remarcând semnificația sa istorică ca text fundamental care a modelat logica modernă și teoria seturilor. Cu toate acestea, se subliniază, de asemenea, că textul prezintă în prezent un interes mai ales istoric, cu o notație arhaică care poate fi greu de citit pentru publicul contemporan.

⬤ Importanță istorică majoră în dezvoltarea logicii moderne și a teoriei seturilor.
⬤ Ideile și argumentele filosofice influente rămân relevante pentru discuțiile contemporane.
⬤ Conține idei revoluționare precum teoria descrierilor a lui Russell și o tratare aprofundată a relațiilor.
⬤ stârnește o reflecție filosofică solidă asupra matematicii și logicii.

⬤ Notarea este dificilă pentru cei care au învățat logica după 1960, ceea ce o face mai puțin accesibilă.
⬤ Tipărire arhaică și căi neclare între teoreme.
⬤ Confuzii filosofice semnificative și alegeri axiomatice posibil greșite.
⬤ Lipsă de concepte moderne precum teoria modelului sau metateoria, ceea ce îi determină pe unii să o considere mai degrabă o fundătură istorică decât un ghid practic.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Principia Mathematica to *56

Conținutul cărții:

Marea lucrare în trei volume Principia Mathematica (CUP 1927) este, pe bună dreptate, cea mai faimoasă lucrare scrisă vreodată despre fundamentele matematicii.

Scopul său este de a deduce toate propozițiile fundamentale ale logicii și matematicii dintr-un număr mic de premise logice și idei primitive, stabilind că matematica este o dezvoltare a logicii. Acest text prescurtat al volumului I conține materialul care este cel mai relevant pentru un studiu introductiv al logicii și filosofiei matematicii (studenții mai avansați vor dori, desigur, să consulte ediția completă).

El conține toate secțiunile preliminare (care prezintă justificarea de către autori a punctului de vedere filosofic adoptat la începutul lucrării lor); întreaga parte I (în care sunt stabilite proprietățile logice ale propozițiilor, funcțiilor propoziționale, claselor și relațiilor); secțiunea A din partea a II-a (care tratează clasele de unități și cuplurile); și anexele A și C (care oferă dezvoltări ulterioare ale argumentului privind teoria deducției și funcțiile de adevăr).