Principiile de bază ale analizei argumentelor

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 3 voturi.

Titlul original:

The Fundamentals of Argument Analysis

Conținutul cărții:

Această serie de cărți prezintă elementele fundamentale ale logicii într-un stil accesibil atât studenților, cât și cercetătorilor. Textul fiecărui eseu prezintă o poveste, linia principală de dezvoltare a ideilor, în timp ce notele și anexele plasează cercetarea într-un context academic mai larg.

Eseurile se suprapun, formând o analiză unitară a logicii ca artă de a raționa bine, însă fiecare eseu este conceput astfel încât să poată fi citit independent. Întrebarea abordată în acest volum este cum ne putem justifica convingerile prin raționament. Primul eseu, "Argumente", investighează ceea ce numim adevărat sau fals și cum raționăm spre adevăruri prin intermediul argumentelor.

O teorie generală a analizei argumentelor este prezentată pe baza a ceea ce putem presupune despre cei cu care raționăm.

Următorul eseu, "Faliile", explică modul în care clasificarea unui argument ca fiind o eroare poate fi utilizată în cadrul acestei abordări generale. În schimb, nu există niciun acord cu privire la semnificația termenilor "inducție" și "deducție", iar aceștia nu sunt utili în evaluarea argumentelor, după cum se arată în "Inducție și deducție".

În raționamentul către adevăruri, în cele din urmă trebuie să luăm unele afirmații ca fiind de bază, neavând nevoie de nicio justificare pentru a le accepta. Modul în care alegem aceste afirmații și modul în care acestea ne afectează raționamentul este examinat în "Afirmații de bază". Eseul "Analogii" analizează modul în care comparațiile pot fi utilizate ca bază a argumentelor, pornind de la situații similare pentru a ajunge la concluzii similare.

O utilizare importantă a analogiilor este raționamentul despre viața mentală a altor oameni și lucruri, care este analizat în "Subjective Claims", scris împreună cu Fred Kroon și William S. Robinson. "Generalizarea" examinează modul de a argumenta de la o parte a unei colecții sau a unei mase la întreg sau la o parte mai mare.

Întrebarea este dacă suntem vreodată îndreptățiți să acceptăm un astfel de argument ca fiind bun. "Probabilități" prezintă cele trei moduri principale în care au fost interpretate declarațiile de probabilitate: punctul de vedere al relației logice, punctul de vedere al frecvenței și punctul de vedere al gradului subiectiv de credință.

Se demonstrează că fiecare dintre acestea este inadecvată pentru a preciza scara de plauzibilitate a afirmațiilor și scara de probabilitate a unei posibilități. Multe discuții despre cum să raționăm bine și ce contează ca rațiune bună sunt date în termeni de cine sau ce este rațional. În eseul final, "Raționalitatea", se arată că ceea ce înțelegem prin ideea că cineva este rațional este foarte puțin util în evaluarea raționamentului sau a acțiunilor.

Acest volum este menit să ofere o idee mai clară despre cum să raționăm bine, prezentând metode de evaluare care sunt motivate în funcție de abilitățile și interesele noastre.

La baza raționamentului nostru se află însă ipoteze metafizice, prea fundamentale și prea necesare în raționamentul nostru pentru ca noi să le putem justifica prin raționament. Dar putem încerca să descoperim aceste ipoteze pentru a vedea în ce măsură sunt importante și ce depinde de ele, ceea ce reprezintă o temă majoră a acestui volum.