Problema răului: Prelegerile Gifford ținute la Universitatea din St Andrews în 2003

Recenzii ale cititorilor

Cartea prezintă o analiză revigorantă și originală a problemei răului, articulând idei filosofice complexe într-o manieră accesibilă. Deși oferă perspective valoroase și o narațiune clară, este criticată pentru lipsa de profunzime în anumite domenii și pentru ritmul său.

⬤ Abordare originală și revigorantă a problemei răului.
⬤ Stil de scriere clar și articulat care este accesibil.
⬤ Oferă un cadru unic (distincția global/local) pentru înțelegerea argumentelor răului.
⬤ Autorul dă dovadă de umilință și evită afirmațiile nerezonabile.
⬤ Se ocupă cu atenție de obiecțiile comune, oferind o narațiune convingătoare.

⬤ Unele domenii, cum ar fi ascunderea divină, sunt abordate inadecvat, lăsând întrebări fără răspuns.
⬤ Cartea ar putea beneficia de mai multă profunzime și lungime, în special în respingerea obiecțiilor.
⬤ Cititorii pot considera că primele capitole au un ritm lent înainte de a ajunge la argumentul central.

(pe baza a 11 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Problem of Evil: The Gifford Lectures Delivered in the University of St Andrews in 2003

Conținutul cărții:

În general, se presupune că faptul că lumea conține o cantitate imensă de suferință, dintre care multe sunt cu adevărat oribile, îi pune pe cei care cred într-un Creator atotputernic și binevoitor în fața unei probleme serioase: să explice de ce un astfel de Creator ar permite acest lucru. Mulți oameni reflexivi sunt convinși că problema, problema răului, este insolubilă.

Motivele care stau la baza acestei convingeri pot fi formulate ca un argument puternic pentru neexistența lui Dumnezeu, așa-numitul argument al răului: Dacă ar exista un Dumnezeu, acesta nu ar permite existența unor cantități uriașe de suferințe cu adevărat oribile; din moment ce astfel de suferințe există, Dumnezeu nu există. Peter van Inwagen examinează acest argument, pe care îl consideră un argument paradigmatic filosofic. Concluzia sa este că (la fel ca majoritatea argumentelor filosofice) acesta este un eșec.

El încearcă să demonstreze, nu că Dumnezeu există, ci că faptul că lumea conține o cantitate mare de suferință nu demonstrează că Dumnezeu nu există. Pe parcurs, el discută o gamă largă de subiecte de interes pentru filosofi și teologi, cum ar fi: conceptul de Dumnezeu; ce ar putea însemna descrierea unui argument filosofic ca fiind un eșec; distincția dintre versiunile argumentului răului care depind de cantitatea mare de rău din lume și versiunile argumentului care depind de un rău anume, cum ar fi cutremurul din Lisabona sau moartea unui pui de cerb într-un incendiu de pădure; apărarea liberului arbitru; suferința animalelor; și problema ascunderii lui Dumnezeu.