Progress and Poverty (Progres și sărăcie): An Inquiry into the Cause of Increase of Want with Increase of Wealth: Remediul

Recenzii ale cititorilor

Recenzile cărții subliniază relevanța și valoarea acesteia în înțelegerea teoriei economice și a problemelor sociale. Mulți cititori apreciază argumentele clare ale acesteia și importanța impozitării terenurilor în promovarea corectitudinii și echității în societate. Cu toate acestea, unii au considerat cartea aridă și provocatoare, în special pentru cei care nu sunt profund interesați de economie.

⬤ Extrem de relevantă și provocatoare pentru cititorii contemporani.
⬤ Oferă un cadru clar pentru abordarea contradicțiilor din capitalismul modern.
⬤ Recunoscut ca un clasic al teoriei economice, esențial pentru înțelegerea problemelor sociale.
⬤ Oferă un argument logic și convingător pentru impozitarea valorii terenurilor.
⬤ Influent și apreciat de experți; schimbă perspectivele asupra economiei politice.

⬤ Poate fi uscată și dificil de citit pentru cei care nu sunt interesați de economie.
⬤ Unii cititori consideră că anumite argumente sunt depășite sau nu sunt valabile.
⬤ Cartea include explicații complexe care pot fi uneori greu de urmărit.

(pe baza a 34 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Progress and Poverty: An Inquiry into the Cause of Increase of Want with Increase of Wealth: The Remedy

Conținutul cărții:

Născut în 1839, Henry George a făcut cunoștință cu sărăcia de timpuriu, mai întâi ca băiat marinar și apoi lucrând ca dactilograf cu o soție și copii de întreținut. Scriitor talentat, el a ajuns treptat redactor-șef al San Francisco Times, iar mai târziu și-a înființat propriul jurnal, San Francisco Daily Evening Post, doar pentru a-și vedea ziarul zdrobit de puterea combinată a monopolurilor de presă și telegrafice. Neînfricat, George și-a propus să explice o enigmă economică universală - de ce prosperitatea crescândă a unei țări are întotdeauna ca rezultat sărăcia cea mai abjectă pentru straturile cele mai de jos ale societății? Neavând studii economice, el a abordat subiectul cu ochi noi: "Nu aveam nicio teorie de susținut, nicio concluzie de demonstrat. Numai că, atunci când mi-am dat seama pentru prima dată de mizeria sordidă a unui mare oraș, m-a îngrozit și m-a chinuit, și nu mă lăsa să mă odihnesc, pentru că mă gândeam la cauzele ei și la modul în care ar putea fi vindecată".

Rezultatul acestei anchete a fost publicat în 1879 sub titlul Progres și sărăcie. Acesta respingea multe dintre teoriile politico-economice predominante și susținea o alianță naturală între muncitor și capitalist. Folosind argumente clare și argumentate, Henry George a reușit să demonstreze că adevăratul personaj negativ era rentierul, proprietarul de terenuri care (spre deosebire de muncă sau capital) nu contribuia cu nimic la producerea bogăției, dar care era în măsură să ia partea leului din creșterea chiriilor pe măsură ce orașul creștea - deoarece terenurile deveneau mai valoroase.

Aceasta a fost, așadar, sursa creșterii sărăciei într-o societate din ce în ce mai bogată: "Atunci când non-producătorii pot pretinde drept chirie o parte din bogăția creată de producători, dreptul producătorilor la fructele muncii lor este, în această măsură, negat. Nu există nicio scăpare din această poziție".

A propus apoi ideea revoluționară de a aboli toate impozitele actuale (pe care le considera, pe bună dreptate, ca fiind o impunere asupra sectorului productiv) și de a le înlocui cu un impozit pe pământ. Progresul și sărăcia a făcut senzație, vânzându-se în peste 3 milioane de exemplare și primind laude din partea unor minți mari precum Albert Einstein, Winston Churchill, Leo Tolstoi și Sun Yat-sen. Filosoful american John Dewey a scris că, dacă cineva nu cunoaște ideile lui Henry George, "niciun om, niciun absolvent al unei instituții de învățământ superior, nu are dreptul să se considere un om educat în domeniul gândirii sociale..." Această carte este o lectură obligatorie pentru toți cei îngrijorați de disparitatea tot mai mare a bogăției în societatea modernă și va deschide o nouă perspectivă asupra soluțiilor posibile.