Proiecte tinere: Figure, Cast, Frame

Titlul original:

Young Projects: Figure, Cast, Frame

Conținutul cărții:

Această primă monografie a Young Projects din New York explorează o nouă abordare a designului spațial care combină metodele digitale și analogice la intersecția dintre explorare și arhitectură.

Această monografie prezintă cercetarea de ultimă oră și activitatea Young Projects, fondată de Bryan Young, unde materialitatea, structura și forma se intersectează pentru a genera noi tipologii arhitecturale. Cartea prezintă o selecție a celor mai relevante proiecte ale practicii: cinci case inovatoare finalizate între 2015 și 2020, precum și priviri mai puțin aprofundate asupra altor proiecte care definesc practica.

Fiecare casă servește ca un capitol prin care este explorat ansamblul mai larg de lucrări ale Young Projects la diferite scări, ilustrat printr-un peisaj bogat de desene, diagrame, randări, machete, prototipuri și fotografii. Linia care leagă toate capitolele este interesul studioului de a folosi ambiguitatea și anomalia pentru a crea spații noi și accesibile, fie că este vorba de clienți de profil înalt precum Heidi Klum sau de o nouă stațiune în St Kitts.

Young Projects încearcă să atragă utilizatorii în experiențe spațiale imersive care se desfășoară în timp, într-un mod familiar, dar subtil străin. Această calitate de "atracție" este rezultatul unei abordări unice și experimentale a materialității și a lizibilității spațiale. Acestea sunt firele care leagă lucrările între ele și care au diferențiat Young Projects ca practică emergentă, precum și care informează proiectele la scară mai mare pe care studioul le întreprinde pe măsură ce intră în al doilea deceniu de activitate.

Procesul Young Projects începe adesea cu exerciții simple de creație: experimente de găsire a formei întreprinse în studioul lor din Brooklyn. Cercetarea materialelor a inclus tragerea de mână a tencuielii cu un cuțit neregulat, utilizarea spumei de mobilă ca pat de turnare și formarea betonului cu tulpini de palmier. Aceste experimente, printre multe altele, extrag caracteristici care nu sunt asociate în mod obișnuit cu materialele arhitecturale convenționale și rup metodologia tradițională, permițând calităților de aleatoriu și spontaneitate să intre în procesul de realizare. Studioul constată că renunțarea la control (în momentele potrivite) produce rezultate care sunt adesea surprinzătoare, complet personalizate și rezistă reproducerii.