Projectland: Viața într-un sat model socialist lao

Titlul original:

Projectland: Life in a Lao Socialist Model Village

Conținutul cărții:

În Projectland, antropologul Holly High combină o narațiune captivantă la persoana întâi a muncii sale de teren cu o etnografie politică a Laosului, la mai bine de patruzeci de ani de la înființarea Laos PDR și la mai bine de șapte decenii de când ideologii socialiști au "eliberat" pentru prima dată părți din țara de munte. Într-un sat izolat din Kandon, High constată că, deși socialismul a scăzut semnificativ ca model economic, acesta este ascendent și prosper în cultura politicii și în politica culturii.

Kandon este remarcabil din toate punctele de vedere. Sătenii sunt de etnie Kantu (Katu), o etnie asociată de primii etnografi mai ales cu sacrificiile umane. Aceștia au respins controlul francez, iar pe măsură ce războiul a continuat, forțele revoluționare ale Sekong și-au stabilit cartierul general în teritoriile Kandon. În 1996, satul Kandon s-a mutat și s-a reinstalat într-o zonă de platou. "Noul Kandon" a devenit primul "sat cultural" certificat din provincia Sekong, primul "sat fără defecație în aer liber și sat model de sănătate" din țară, iar președintele Laosului a acordat personal satului un steag și o medalie a muncii.

High oferă o evaluare unică și oportună a politicii de relocare a statului de partid Lao și relatează cu o nuanță abilă poveștile care sunt adesea aruncate în umbră de accentul obișnuit pus pe New Kandon ca succes. Cartea ei urmărește viețile unui mic grup de săteni care s-au întors în vechiul sat din munți, sfidând efectiv politica, dar, în cuvintele lor, ascultând de prezența care animă pământul de acolo. Dezvăluindu-și sensibilitatea cu un calm extraordinar, High povestește experiențele unor femei care, legate de prețul piperat al miresei prin căsătorii adesea violente, au gustat puțin din proiectul socialist de egalitate, unitate și independență. Aceste femei i-au vorbit autoarei despre "necesități" ca despre o limită a propriei lor vieți. Într-un context în care statul a definit formele legitime de succes și de acțiune, "necesitatea" a apărut ca un mijloc de a-și încadra viața ca neconformă, dar și neagentativă.