Punctul de cotitură nuclear: De ce își reconsideră statele opțiunile nucleare

Recenzii ale cititorilor

Cartea explorează motivațiile și considerentele complexe din spatele deciziilor diferitelor țări privind armele nucleare și neproliferarea. Ea se adâncește în contextul istoric și politic, examinând strategiile anumitor națiuni și implicațiile capacităților nucleare.

Cartea oferă o analiză pătrunzătoare bazată pe colaborarea unor experți, subliniind realitățile dure ale neproliferării și nevoia de reasigurare a SUA în rândul națiunilor aliate. Ea ridică întrebări critice cu privire la potențialul de proliferare nucleară și la factorii care pot influența țările să urmărească sau să renunțe la capacitățile nucleare.

Cărții îi lipsește o examinare aprofundată a statelor nucleare virtuale care au potențialul de a dezvolta rapid arme. De asemenea, nu abordează vulnerabilitățile anumitor state la conflictele nucleare. În plus, cartea oferă o viziune oarecum pesimistă asupra viitorului în ceea ce privește proliferarea nucleară, în special în ceea ce privește națiuni precum Coreea de Nord și Iranul.

(pe baza a 3 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Nuclear Tipping Point: Why States Reconsider Their Nuclear Choices

Conținutul cărții:

".

La mai bine de o jumătate de secol de la apariția erei nucleare, se apropie lumea de un punct de cotitură care va declanșa o epidemie de proliferare nucleară? În prezent, multe dintre elementele de bază ale unui arsenal nuclear - expertiză științifică și de inginerie, mașini-unelte de precizie, software, informații de proiectare - sunt mai ușor accesibile ca niciodată. Pretențiile nucleare ale așa-numitelor state necinstite și ale organizațiilor teroriste sunt mult discutate. Dar cât de fermă este hotărârea acelor țări care, din punct de vedere istoric, au ales să renunțe la armele nucleare? O combinație de schimbări în mediul internațional ar putea declanșa un efect de domino, țările grăbindu-se să dezvolte arme nucleare pentru a nu fi lăsate în urmă - sau să dezvolte capacități nucleare de "acoperire" care să le permită să construiască arsenale nucleare relativ rapid, dacă este necesar. Th e Nuclear Tipping Point examinează factorii, atât interni, cât și transnaționali, care modelează politica nucleară. Autorii, distinși cercetători și practicieni în domeniul politicii externe cu o vastă experiență guvernamentală, dezvoltă un cadru de înțelegere a motivelor pentru care anumite țări au decis inițial să renunțe la armele nucleare - și identifică anumiți factori mai recenți, specifici fiecărei țări, care le-ar putea da motive să se răzgândească.

Studiile de caz referitoare la opt state care au rămas pe termen lung fermele regimului de neproliferare - Egipt, Germania, Japonia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Siria, Turcia și Taiwan - pun în aplicare acest cadru și arată cum chiar și aceste țări ar putea fi împinse dincolo de un punct critic nuclear. Autorii oferă rețete care ar putea atât să împiedice aceste țări să își reconsidere opțiunea nucleară, cât și să prevină proliferarea de către altele. Miza este enormă, iar succesul este departe de a fi asigurat. Autorii susțin că, pentru ca punctul critic să nu fie atins, comunitatea internațională va trebui să acționeze cu unitate, imaginație și putere, iar conducerea Washingtonului va fi esențială. Printre colaboratori se numără Leon Feurth, Universitatea George Washington.

Ellen Laipson, Centrul Stimson.

Thomas W. Lippman, Middle East Institute.

Jenifer Mackby, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Derek J. Mitchell, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Jonathan D. Pollack, Colegiul de război naval al SUA.

Walter B. Slocombe, Caplin and Drysdale.

Și Tsuyoshi Sunohara, Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

".