Puterea transformatoare a harului

Recenzii ale cititorilor

Cartea, lăudată pentru explorarea aprofundată a harului și a relației sale cu liberul arbitru, aprofundează dezbaterile teologice istorice, inclusiv predestinarea și arminianismul. Thomas Oden se bazează pe învățăturile părinților bisericii primare și pe diverse perspective teologice, făcând ideile complexe accesibile cititorilor cu diferite niveluri de pregătire în istoria bisericii.

⬤ Înțelegere cuprinzătoare a harului și a puterii sale.
⬤ Se angajează cu părinții bisericii primare și cu dezbaterile teologice fundamentale, oferind context istoric.
⬤ Stilul de scriere lucid face teologia complexă mai ușor de înțeles.
⬤ Oferă o perspectivă valoroasă asupra relației dintre harul divin și liberul arbitru uman.

⬤ Unii cititori pot găsi materialul provocator fără o pregătire de seminarist.
⬤ Profunzimea și amploarea cărții pot părea copleșitoare, comparate cu „a bea din furtunul de apă”.
⬤ Nu se concentrează exclusiv pe calvinism vs. arminianism, ceea ce poate dezamăgi cititorii care se așteaptă la o discuție directă despre această dezbatere.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

The Transforming Power of Grace

Conținutul cărții:

Cum se raportează un Dumnezeu infinit la ființele umane finite? Cum aduce moartea lui Isus Hristos mântuirea oamenilor? Cum pot creștinii să abordeze în mod activ bolile lumii, păstrându-și în același timp cetățenia în Împărăția lui Dumnezeu?

Acestea sunt întrebări cu care biserica se luptă astăzi, așa cum a făcut-o întotdeauna. Totuși, potrivit lui Thomas C. Oden, teologia contemporană a neglijat răspunsul tradițional al bisericii la aceste întrebări: doctrina harului. Prea adesea, teologii moderni fie ignoră doctrina harului, fie o raportează la realizarea unei anumite agende politice. Oden afirmă că numai prin revendicarea centralității harului - definit ca dăruirea de sine a lui Dumnezeu prin Isus Hristos în întâlnirea personală cu voința umană individuală - teologia creștină poate fi fidelă Evangheliei.

Pentru a revendica doctrina harului, autorul merge înapoi, dincolo de fragmentarea teologiei care a avut loc în timpul și după Iluminism. El se bazează pe consensul ecumenic al teologilor ortodocși, romano-catolici și protestanți timpurii, al conciliilor și al credințelor cu privire la această doctrină creștină cardinală. Prezentând această unitate antică, Oden pune în discuție presupunerile moderne cu privire la sursele și metodele întreprinderii teologice și îi invită pe creștinii contemporani să discearnă ceea ce înaintașii lor în credință știau că este esențial pentru Evanghelie: a fi creștin înseamnă a fi format, hrănit și susținut numai prin harul divin.