Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea prezintă o analiză profundă a Pyrrhonismului, legându-l de budismul Madhyamaka și distingându-l de cinism și de scepticismul dogmatic. Ea explorează interacțiunea filosofică dintre tradițiile orientale și occidentale, subliniind natura bazată pe practică a Pyrrhonismului și implicațiile sale pentru gândirea modernă.
Avantaje:Bine documentată și bine scrisă, ea oferă o expunere clară, accesibilă chiar și începătorilor. Cartea este minuțioasă și oferă o perspectivă importantă asupra conexiunilor dintre filosofiile occidentale și orientale, în special Pyrrhonismul și budismul. Este remarcabilă pentru analiza sa detaliată și pentru dialogul provocator pe care îl încurajează.
Dezavantaje:Scrierea poate părea densă și academică, ceea ce o face mai puțin accesibilă publicului larg. Unii cititori au găsit-o repetitivă și se așteptau la mai multă elaborare a anumitor subiecte. De asemenea, se poate concentra prea mult asupra filosofilor de nișă, ceea ce ar putea limita atractivitatea pentru cititorii ocazionali de filosofie.
(pe baza a 12 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
Pyrrhonism: How the Ancient Greeks Reinvented Buddhism
Conținutul cărții:
Pyrrhonismul este frecvent confundat cu scepticismul în filosofia occidentală. Spre deosebire de sceptici, care cred că nu există credințe adevărate, pironiștii suspendă judecata cu privire la toate credințele, inclusiv credința că nu există credințe adevărate.
Pyrrhonismul a fost dezvoltat de un șir de filosofi greci antici, de la fondatorul său Pyrrho din Elis în secolul al IV-lea î.Hr. până la Sextus Empiricus în secolul al II-lea d.Hr. Pyrrhonistii nu oferă nicio viziune, teorie sau cunoaștere despre lume, ci recomandă în schimb o practică, un mod de viață distinct, conceput pentru a suspenda credințele și a ușura suferința.
Adrian Kuzminski examinează Pyrrhonismul din punctul de vedere al asemănării sale izbitoare cu unele tradiții soteriologice orientale non-dogmatice - în special budismul Madhyamaka. El susține că originea sa poate fi trasată în mod plauzibil la contactele dintre Pyrrho și înțelepții pe care i-a întâlnit în India, unde a călătorit cu Alexandru cel Mare.
Deși Pyrrhonismul nu a mai fost practicat în Occident din cele mai vechi timpuri, ideile sale au fost ocazional recuperate independent, cel mai recent în lucrările lui Ludwig Wittgenstein. Kuzminski arată că Pyrrhonismul rămâne relevant poate mai mult ca oricând ca antidot la culturile de credință din zilele noastre.
