Recenzii ale cititorilor
Rezumat:The Radicant este o carte care îndeamnă la reflecție și care se adâncește în teoria artei contemporane, explorând evoluția modernității de la modernism la postmodernism. Deși textul este pătrunzător, poate fi provocator și poate necesita mai multe lecturi pentru a înțelege pe deplin conceptele sale. Scrierea combină diverse influențe, inclusiv teoria socială și perspectivele critice asupra istoriei artei, ceea ce o face o lectură diversă și captivantă pentru cei interesați.
Avantaje:⬤ Foarte recomandată celor interesați de arta contemporană și teoria socială.
⬤ Oferă perspective avangardiste asupra artei și istoriei sale.
⬤ Atractivă și amuzantă de citit, cu referințe diverse la diverse figuri culturale.
⬤ O explorare cuprinzătoare a culturii secolului XXI și a creației artistice.
Dezavantaje:⬤ Dificil de înțeles la prima lectură, necesitând mai multe relecturi.
⬤ Unii pot găsi vocabularul și stilul de scriere prea complexe sau de natură lit-crit.
⬤ Anumite referințe pot părea dezarticulate sau întortocheate, fiind greu de urmărit.
(pe baza a 4 recenzii ale cititorilor)
Conținutul cărții:
"În limbajul obișnuit, "modernizare" a ajuns să însemne reducerea realității culturale și sociale la formatele occidentale. Iar astăzi, modernismul echivalează cu o formă de complicitate cu colonialismul și eurocentrismul. Să pariem pe o modernitate care, departe de a o duplica în mod absurd pe cea a secolului trecut, ar fi specifică epocii noastre și ar face ecou propriei sale problematici: o altermodernitate ale cărei probleme și trăsături această carte încearcă să le schițeze.".
În cel mai recent eseu al său, Nicolas Bourriaud susține că a sosit momentul să reconstruim modernul pentru contextul specific în care trăim. Dacă modernismul a fost o întoarcere la originea artei sau a societății, la purificarea lor cu scopul de a le regăsi esența, atunci modernitatea secolului nostru va fi inventată, tocmai, în opoziție cu orice radicalism, respingând atât soluția proastă a reînrădăcinării în identități, cât și standardizarea imaginilor decretată de globalizarea economică.
A fi radicant înseamnă a pune în mișcare propriile rădăcini, a le pune în scenă în contexte și formate eterogene, a le nega orice valoare ca origini, a traduce idei, a transcoda imagini, a transplanta comportamente, a face schimb mai degrabă decât a impune. Autorul extinde gândirea radicală la modurile de producție, consum și utilizare culturală. Privind lumea prin prisma artei, el schițează o "critică artistică mondială" în care operele sunt în dialog cu contextul în care sunt produse.
"Și dacă cultura secolului XXI a fost inventată cu acele opere care și-au propus să își șteargă originea în favoarea unei multitudini de înrădăcinări simultane sau succesive? Acest proces de ștergere face parte din condiția vagabondului, o figură centrală a epocii noastre precare, care apare cu insistență în centrul creației artistice contemporane. Această figură este însoțită de un domeniu al formelor și de un mod etic: traducerea, ale cărei modalități și rol cardinal în cultura contemporană această carte încearcă să enumere.".
