Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Cartea a primit recenzii mixte din partea cititorilor, mulți considerând-o informativă și bine documentată, în special în ceea ce privește operațiunile RAF Pathfinder din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, unii cititori își exprimă frustrarea cu privire la lipsa de informații de bază privind termenii și tehnicile cheie, alături de o nevoie de o editare mai bună și o narațiune mai captivantă.
Avantaje:⬤ Bine documentat și informativ despre operațiunile RAF Pathfinder
⬤ interesant pentru cei cu pregătire militară
⬤ include anexe utile
⬤ onorează moștenirea echipajului Bomber Command
⬤ unii cititori apreciază profunzimea detaliilor și omagiul adus curajului.
Dezavantaje:⬤ Lipsește contextul și elaborarea termenilor și tehnicilor cheie
⬤ narațiunea poate fi plictisitoare și repetitivă
⬤ suferă de editare inadecvată și probleme gramaticale
⬤ se concentrează în principal pe operațiunile Grupului 8, fără o acoperire suficientă a contribuțiilor individuale și a dezvoltării tacticilor lor.
(pe baza a 18 recenzii ale cititorilor)
Titlul original:
The RAF Pathfinders: Bomber Command's Elite Squadron
Conținutul cărții:
Formarea Pathfinder Force în august 1942 a produs o schimbare constantă, dar sigură, în soarta Bomber Command. Eficacitatea acestuia împotriva țintelor în timpul primilor ani de război a fost foarte greu de evaluat.
Examinate în detaliu ulterior, fotografiile aeriene au arătat că doar o treime din avioane reușeau să ajungă în zona țintă și că mai puțin de o treime își plasau bombele cu precizie. În timpul bombardării pe scară largă a orașului Coventry, în toamna anului 1940, se știa că germanii folosiseră o forță de elită de avioane exploratoare, înarmate cu bombe incendiare, care acționaseră ca descoperitori de ținte pentru forța principală de bombardiere germane. Acum, RAF avea nevoie de escadrile specializate similare, cu echipaje alese pentru disciplina, curajul, moralul ridicat și, în special, pentru abilitățile lor într-o gamă mai largă decât cea normală de activități de zbor.
Sidney Bufton, director adjunct al operațiunilor de bombardament, a dezvoltat conceptul unei noi forțe de căutare a țintelor, iar tenacitatea sa de a face presiuni asupra personalului superior din Ministerul Aerului pentru a-și pune în aplicare ideile și a scoate Bomber Command din impas a dat roade.
Noua forță a fost în cele din urmă acceptată, iar alegerea lui Don Bennett drept primul său comandant a fost inspirată. Bennett era neliniștit, imaginativ și receptiv la schimbare.
Nu a acceptat niciodată o a doua variantă și a devenit o legendă pentru toți cei care au servit sub comanda sa. Escadrilele Pathfinder erau echipate cu cele mai bune avioane disponibile, care includeau faimosul bombardier Lancaster și mai târziu, din ce în ce mai mult, Mosquito, care era un bombardier de vânătoare extrem de versatil și de succes. Înscrierea într-o escadrilă Pathfinder era un privilegiu rar, dar care implica un salt uriaș în probabilitatea de a fi doborât.
Echipajul și avioanele Pathfinder trebuiau să deschidă calea următoarei lor forțe de bombardament în raiduri periculoase, raid după raid. Au zburat pe timp de noapte, dar au avut nevoie de 25 de minute pentru a străbate apărarea Berlinului de la un capăt la altul, la viteză maximă. Au fost extrem de vulnerabile la zidul de rachete antiaeriene ridicat de apărătorii orașului german, precum și la atacurile avioanelor de vânătoare de noapte.
Până la sfârșitul războiului, aproximativ 56 000 de membri ai echipajului Bomber Command și-au pierdut viața. Martyn Chorlton a scris o relatare captivantă despre escadrilele Pathfinder ale RAF, amintindu-și de provocările întâmpinate pe cerul plin de fum deasupra Europei ocupate.
Este, de asemenea, un omagiu adus tinerilor curajoși ale căror isprăvi, vieți și, în prea multe cazuri, morți au lăsat o torță puternică pentru toți cei care țin la libertate.
