Raymond Chandler: Detecțiile totalității

Recenzii ale cititorilor

Recenziile la cartea lui Fredric Jameson „The Detections of Totality” evidențiază un amestec de apreciere pentru perspectivele sale intelectuale și critici privind densitatea și accesibilitatea sa. În timp ce unii găsesc valoare în interpretarea operei lui Raymond Chandler prin prisma marxistă și heideggeriană, alții consideră că scrierea este prea complexă și nu este atractivă pentru cititorii ocazionali. Cartea este considerată ca fiind scrisă pentru un public select, în primul rând teoreticieni literari și fani convinși ai lui Chandler.

Analiza pătrunzătoare a romanelor lui Raymond Chandler, în special pentru cei familiarizați atât cu opera lui Chandler, cât și cu teoriile lui Jameson; unii cititori apreciază profunzimea filosofică și legătura cu teme literare mai ample. Se remarcă prin discuțiile captivante despre funcțiile narative și contribuțiile stilistice ale lui Chandler.

Adesea considerată pedantă și dificil de citit; mulți recenzenți menționează stilul dens și întortocheat care poate îndepărta cititorii ocazionali sau pe cei care nu sunt versați în teoria literară. Unele critici scot în evidență faptul că această carte refolosește eseuri publicate anterior, ceea ce o face lipsită de coerență.

(pe baza a 20 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Raymond Chandler: The Detections of Totality

Conținutul cărții:

Maestrul teoriei literare îl înfruntă pe maestrul romanului polițist Raymond Chandler, un stilist și un portretist uluitor al vieții americane, ocupă un loc unic în istoria literaturii, situându-se atât la granița cu ficțiunea pulp, cât și cu modernismul.

Cu The Big Sleep, publicat în 1939, el a lăsat o amprentă de neșters asupra romanului polițist. Fredric Jameson oferă o interpretare a operei lui Chandler care reconstruiește atât contextul în care a fost scrisă, cât și lumea socială sau totalitatea pe care o proiectează. Cadrul invariabil al lui Chandler, Los Angeles, apare atât ca un microcosmos al Statelor Unite, cât și ca o prefigurare a viitorului acestora: un megalopolis distribuit în mod unic de o natură nepromițătoare într-o varietate de cartiere distincte și lumi private.

Dar această operă esențialmente urbană și spațială pare să fie atrasă și de un vid, de o absență care nu este altceva decât moartea. Cu Chandler, genul thriller devine metafizic.