Războiul lent: Volumul 40

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Război lent” de Benjamin Hertwig este o colecție convingătoare de poezii care explorează întrebări existențiale profunde și complexitatea ființei umane, în special în contextul războiului. Cititorii îi apreciază temele personale și politice, profunzimea emoțională și frumusețea prezentării. Poeziile rezonează cu sentimente de durere, speranță și efectele de durată ale traumei, lăsând adesea o impresie puternică asupra cititorilor.

⬤ Profundă explorare emoțională și personală a experienței umane și a impactului războiului.
⬤ Scriere frumoasă, cu imagini vii și un puternic simț al vocii.
⬤ Accesibilă pentru cei care nu citesc poezie, atrăgând un public divers.
⬤ Aspectul și designul oferă spațiu pentru reflecție, îmbunătățind experiența lecturii.
⬤ Abordează teme actuale și relevante care au rezonanță universală.

⬤ Unii cititori pot găsi stilul fragmentat și temele traumei provocatoare.
⬤ Cei nefamiliarizați cu poezia ar putea avea nevoie de un efort suplimentar pentru a înțelege pe deplin nuanțele limbajului.

(pe baza a 7 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Slow War: Volume 40

Conținutul cărții:

Prima colecție de poezii a lui Benjamin Hertwig, Războiul lent, este în același timp o relatare a războiului contemporan și o călătorie personală a pierderii și a căutării vindecării. Cartea se înscrie în tradiția Dulce et Decorum Est a lui Wilfred Owen și Letter Composed During a Lull in the Fighting a lui Kevin Powers.

La un secol după Primul Război Mondial, Hertwig prezintă atât costul personal al războiului în poeme precum Somewhere in Flanders/Afghanistan și Food Habits of Coyotes, as Determined by Examination of Stomach Contents, cât și potențialul de vindecare în locuri improbabile în A Poem Is Not Guant namo Bay. Această culegere nu oferă răspunsuri ușoare - Hertwig privește războiul din Afganistan cu privirea neclintită a unui soldat și cu atenția susținută a unui poet. În relatarea războiului și a urmărilor sale dificile pe frontul de acasă, personalitatea devine politică.

În timp ce aceste poezii îmbracă atât forme experimentale, cât și tradiționale, prăbușirea limbajului canalizează o coborâre în violență și o ascensiune către un viitor care nu mai pare sigur, în care istoria și trauma sunt pentru totdeauna întrepătrunse. Hertwig ne reamintește că rememorarea războiului este un act politic și că a scrie despre război este un mod de a ne aminti.