Războiul Marocului împotriva terorismului: Argumentul pentru cooperarea în domeniul securității în prezent

Recenzii ale cititorilor

În prezent, nu există recenzii ale cititorilor. Evaluarea se bazează pe 2 voturi.

Titlul original:

Morocco's War on Terrorism: The Case for Security Cooperation Today

Conținutul cărții:

... din prefață: În ultimele două decenii, terorismul s-a răspândit în întreaga lume.

Atacurile teroriste care au lovit New York, Londra, Madrid, Casablanca, Paris, Istanbul și alte capitale nu numai că au provocat mii de victime și pagube semnificative infrastructurii, dar au marcat în mod vizibil inaugurarea unei noi generații de teroare în care combaterea terorismului a devenit una dintre cele mai importante priorități pentru instituțiile internaționale și guvernele naționale. Astfel, chiar înainte de ascensiunea ISIL (Statul Islamic în Irak și Levant), numărul atacurilor teroriste din întreaga lume în 2013 a crescut la peste 8 500, iar 17 891 de persoane și-au pierdut viața în 2013 ca urmare a acestor atacuri teroriste. Mai mult de o treime, 6 378, au avut loc în Irak.

Afganistanul a suferit al doilea cel mai mare număr de decese, urmat de Pakistan. De la anunțarea califatului său în iunie 2014, ISIL a desfășurat peste 71 de atacuri teroriste în 22 de țări, ucigând cel puțin 1 200 de persoane și rănind alte peste 1 900. Acestea nu includ actele sângeroase comise de organizație pe câmpurile de luptă din Siria și Irak.

La nivel european, de la evenimentele de la Paris, din 13 noiembrie 2015, două aspecte au devenit esențiale: importanța cooperării internaționale în domeniul securității și al combaterii terorismului și problema luptătorilor străini în Siria și Irak. În ceea ce privește primul punct, ar trebui afirmat că, deși Comisia Europeană lucrează la o strategie de securitate internă din 2010, a persistat convingerea dominantă că lupta împotriva terorismului este în principal o chestiune națională și suverană. În prima foaie de parcurs a UE în materie de securitate, asistența acordată de Uniunea Europeană statelor sale membre s-a limitat la crearea unui mediu juridic și a unui cadru de cooperare, precum și la dezvoltarea unor capacități și sisteme comune, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen (SIS) sau Mecanismul de protecție civilă, Rețeaua de sensibilizare privind radicalizarea, ATLAS (rețeaua forțelor de intervenție rapidă) și Airpol (rețeaua poliției aeroportuare).

Când a venit momentul, atacul de la Paris din 13 noiembrie 2015 a expus criticii toate aceste eforturi și a demonstrat că coordonarea și cooperarea în materie de securitate în cadrul spațiului Schengen erau, în realitate, ineficiente. Din acest motiv, Comisia Europeană a subliniat imediat importanța prezentării, înainte de sfârșitul anului 2015, a unui set ambițios de măsuri menite să securizeze frontierele UE, să gestioneze mai eficient migrația și să îmbunătățească securitatea internă a Uniunii Europene, protejând totodată principiul liberei circulații a persoanelor.