Re-conceptualizarea paradoxului în punerea în aplicare a politicilor (educaționale) - Deslușirea perspectivelor privind decalajul dintre politici și practici

Titlul original:

Re-Conceptualizing the Paradox in (Education) Policy Implementation - Unravelling Perspectives on the Policy/Practice Gap

Conținutul cărții:

„O analiză a politicilor și practicilor actuale (în domeniul educației) susține opinia unui paradox aparent în implementarea politicilor. Deși se fac investiții enorme (în termeni de energie, timp și resurse financiare) în punerea în aplicare a politicilor, există numeroase dovezi care sugerează că actorii politici sunt impermeabili la informațiile privind politicile. Agenții schimbării și cei care pun în aplicare politicile sunt adesea considerați ca având agende diferite atunci când vine vorba de sarcina punerii în aplicare a politicilor. După cum au afirmat Sabatier și Jenkins-Smith (1993, citați de Shulock, 1999, p. 228), „convingerile fundamentale ale factorilor de decizie politică și ale celor care pun în aplicare politicile nu sunt afectate de informațiile privind politicile, iar schimbările majore de politici rezultă mai degrabă din factori externi precum inflația și alegerile”. Această carte reconceptualizează acest fenomen de politică pentru a fi rumegat. În esență, cartea dezvăluie perspectivele privind paradoxul punerii în aplicare a politicilor și, prin aceasta, exemplifică abordarea „cea mai potrivită” pentru demistificarea decalajului dintre politici și practici, pentru a aduce înțelegere asupra naturii dezordonate și contestate a proceselor politice (educaționale). Pentru a contribui la valorificarea conceptuală a fenomenului descris drept „paradoxul punerii în aplicare a politicilor”, această carte de opt capitole îndeplinește două funcții majore. În primul rând, capitolele 1-4 stabilesc contextul cărții.

Capitolul 1 definește politica (educațională) și, în acest proces, definiția tradițională a politicii prin rezolvarea de probleme este juxtapusă cu modelul de proces, iar prin aceasta este evaluată o a treia concepție (și anume, abordarea eclectismului teoretic) pentru a contribui la furnizarea de baze practice și teoretice pentru înțelegerea modului în care politica și practica există în relații dinamice și iterative. Capitolele 2 și 3 oferă o perspectivă asupra modului în care se elaborează și, respectiv, se pun în aplicare politicile educaționale, pentru a desluși unele dintre influențele asupra proceselor politice. Capitolul 4 explică (din literatura de specialitate relevantă) paradoxul politicilor pentru a ajuta cititorii să înțeleagă perspectivele avansate în ultimele capitole pentru a desluși și/sau explica existența sau apariția acestui fenomen politic. În al doilea rând, capitolele 5-7 se bazează pe literatura de specialitate din surse disparate pentru a desluși perspectivele privind paradoxul punerii în aplicare a politicilor, în timp ce capitolul 8 prezintă mesajele-cheie care sunt tangențiale pentru atingerea obiectivelor cărții. În ansamblu, capitolul 8 îndeplinește trei funcții.

Și anume: rezumă perspectivele prezentate în literatura de specialitate pentru demistificarea și deslușirea paradoxului punerii în aplicare a politicilor ilustrează motivele alegerii perspectivei postmoderniste ca fiind cea mai adecvată și/sau cea mai potrivită perspectivă pentru deslușirea acestui fenomen politic; și subliniază relevanța (și/sau justificările) concepției postmoderniste a politicilor ca „text” și „discurs” ca cadru pentru înțelegerea paradoxului punerii în aplicare a politicilor și a dinamismului proceselor politice în general"--