Recenzii ale cititorilor
Rezumat:Recenziile reflectă o gamă largă de opinii despre carte, mulți lăudând narațiunea captivantă și profunzimea emoțională, în timp ce criticile se concentrează adesea pe temele academice și feministe grele pe care unii cititori le-au găsit plictisitoare.
Avantaje:⬤ Poveste captivantă și fascinantă care evocă o gamă largă de emoții
⬤ bine scrisă și ușor de citit
⬤ surprinde situații din viața reală
⬤ multe detalii și erudiție în ceea ce privește analiza filmului
⬤ lasă cititorii dornici să afle mai multe despre teme.
Dezavantaje:⬤ Accentul puternic pus pe teoriile feministe și gay i-ar putea îndepărta pe unii cititori
⬤ pretențiozitate percepută și confuzie în discuțiile academice
⬤ unii cititori au considerat interpretările repetitive și lipsite de originalitate.
(pe baza a 8 recenzii ale cititorilor)
Conținutul cărții:
Adaptarea cinematografică realizată de Alfred Hitchcock a romanului gotic „Rebecca” de Daphne du Maurier se deschide, la fel ca romanul, cu celebra replică „Noaptea trecută am visat că am fost din nou la Manderley”. Patricia White pornește de la tema întoarcerii pentru a explora istoria producției și a receptării filmului, bazându-se pe cercetări de arhivă originale pentru a descoperi modul în care „Rebecca” a devenit primul fruct al colaborării dintre producătorul de film hollywoodian David O.
Selznick și regizorul britanic David O. Selznick și regizorul britanic Alfred Hitchcock, subliniind în același timp rolul central al femeilor în producție - nu numai vedetele Joan Fontaine, în rolul celei de-a doua doamne de Winter, anonimă, și figura melancolică a doamnei Danvers, interpretată de Judith Anderson, ci și agentul Kay Brown, care i-a prezentat lui Selznick romanul lui du Maurier, Joan Harrison, care a semnat scenariul filmului, și, desigur, autoarea însăși.
White continuă cu o bogată analiză textuală a filmului, abordând statutul filmului și al romanului ca romane gotice, în care diferența dintre percepție și realitate este constant în joc, și subliniind erotismul queer al relației dintre eroină, doamna Danvers, și Rebecca, moartă, dar mereu prezentă. Discuția sa despre urmările filmului atât în Hollywood-ul clasic, cât și în cinematografia contemporană, de la Citizen Kane (1941) la Carol (2015), subliniază impactul estetic și narativ de durată al capodoperei întunecate a lui Hitchcock despre memorie și dorință.
