Rebeliune, dragoste, trădare

Recenzii ale cititorilor

Cartea „Rebeliune, iubire, trădare” de Jack Heinz este un roman istoric plin de viață, plasat pe fundalul sfârșitului anilor 1960, axat în special pe perioada tumultoasă a protestelor împotriva războiului din Vietnam. Acesta spune povestea a doi tineri îndrăgostiți: Bill, un agent CIA sub acoperire, și Liz, o revoluționară pasionată. Narațiunea explorează complexitățile morale, conflictele politice și relațiile personale care apar în această epocă. Cititorii au apreciat acuratețea istorică a cărții și relevanța ei pentru problemele contemporane de dezbinare și moralitate.

Narațiune captivantă cu personaje bine dezvoltate, cercetare istorică solidă, teme relevante și explorarea convingătoare a problemelor politice și sociale ale anilor 1960. Cartea surprinde peisajul emoțional al epocii și îl conectează la provocările actuale.

Unii cititori pot găsi contextul istoric provocator dacă nu sunt familiarizați cu evenimentele din anii 1960. Portretizarea unor personaje complexe poate conduce la interpretări diferite ale motivațiilor acestora, ceea ce poate face cartea mai puțin accesibilă tuturor cititorilor.

(pe baza a 10 recenzii ale cititorilor)

Titlul original:

Rebellion, Love, Betrayal

Conținutul cărții:

În 1967, un marș de protest împotriva războiului din Vietnam reușește să pătrundă în Pentagon.

Studenții radicali stârnesc iadul în campusurile universitare din întreaga țară. La Universitatea din Michigan, un tânăr agent CIA desemnat să se infiltreze în organizațiile studențești de protest întâlnește o activistă anti-război.

În mod inexplicabil - și complicând tot ceea ce ei reprezintă - se îndrăgostesc. De la Convenția Națională Democrată din 1968 din Chicago și revoltele care au urmat, la „Zilele Furiei” ale Weathermen, uciderea de către poliție a unui lider al Black Panther și o explozie într-o fabrică de bombe din Greenwich Village, Revoltă, Dragoste, Trădare relatează povestea explozivă a disidenților politici și a celor care li se opun, în timp ce decid cât de multă violență sunt dispuși să folosească... sau cât de multă este înțeleaptă din punct de vedere politic.

Disidenții își dau repede seama că nu mai este vorba doar de a mărșălui, de a purta pancarte, de a ține discursuri și de a organiza greve. Ei se văd pe ei înșiși ca fiind pregătiți să provoace durere pentru cauza lor.