Reconsiderarea rezilienței în pastoralismul african: Către o abordare relațională și contextuală

Titlul original:

Reconsidering Resilience in African Pastoralism: Towards a Relational and Contextual Approach

Conținutul cărții:

Ce înseamnă reziliența? Aceasta este o întrebare frecvent pusă și una pe care această carte o pune în discuție și o întoarce pe dos.

Această carte pune sub semnul întrebării conceptul de reziliență, din ce în ce mai des utilizat, prin examinarea aplicării sale la o serie de studii de caz axate pe păstorii din Africa. Prin abordări antropologice, cartea acordă prioritate localizării rezilienței în context și practică; cum să promovăm "gândirea rezilienței" în locul abordării tipice a "gândirii rezilienței".

Antropologia are puterea de a ridica punctul de vedere al oamenilor și al locurilor, de a le face să vorbească, să respire și să trăiască. Iar acest lucru conferă rezilienței cadre mai bine fundamentate și mai cotidiene: locale, relaționale, politice și în continuă evoluție. Autorii se întreabă dacă asistența pentru dezvoltare și intervenția guvernamentală sporesc reziliența pastorilor africani, discutând în același timp subiecte critice, cum ar fi puterea politică, privatizarea terenurilor, genul, identitățile om-animal, rețelele locale, relațiile fermier-pastor, precum și normele și valorile.

Epilogul, la rândul său, evidențiază importante conexiuni teoretice și empirice între diferitele studii de caz și arată cum acestea oferă o abordare a rezilienței mult mai nuanțată, mai semnificativă din punct de vedere cultural și politic decât definiția sa comună de "revenire". Prin abordarea rezilienței din perspective relaționale și contextuale, cartea prezintă o contra-narațiune pentru a ghida un cadru umanitar și de dezvoltare mai eficient și pentru a pune în lumină noi căi de înțelegere și practicare a rezilienței în această lume incertă.